Ziarul de Duminică

La Jockey-Club

La Jockey-Club

Echipajele aduceau toate femeile frumoase in gatelile lor elegante; Rudimentarul hipodrom de la Floreasca este inlocuit cu o constructie eleganta si luxoasa

04.08.2006, 14:12 1769

Jockey-Clubul din Bucuresti ia fiinta la 8 ianuarie 1875. Presedinte de onoare este, desigur, domnitorul Carol I. Organizarea Jockey-Clubului Roman imita modelele similare de la Paris si Londra: un grup elitist, in care se intra greu, prin vot secret (un vot contra anula sase voturi pentru), un club al protipendadei, in care politetea, bunele maniere si bunul-gust sunt la ele acasa.

Politica este lasata la intrare (la noi, intamplator sau nu, totusi, presedintii clubului au fost totdeauna membri ai Partidului Conservator). Vin aici fruntasi ai tarii din toate domeniile: politica, agricultura, industrie, economie, muzica, arte plastice, arhitectura, vin ofiteri, medici, ingineri, diplomati, profesori universitari, scriitori.
Clubul se instaleaza pe Calea Victoriei, in casele lui Iancu Lahovari. General Manu ofera institutiei, din partea statului, un loc pentru hipodrom la Baneasa. Astfel, rudimentarul hipodrom de la Floreasca este inlocuit cu o constructie eleganta si luxoasa, ridicata sub presedintia lui Al. Marghiloman.
La Jockey-Club exista o eleganta sala de lectura, cu carti, reviste si ziare la zi, o sala de protocol, doua incaperi in care se juca bridge si table cu chibitii de rigoare, o frumoasa sala de arme. Veniturile clubului proveneau din cotizatiile membrilor, din biletele de intrare la hipodrom, din cota de 20% din pariuri, ca si din concesiunile bookmakerilor si ale restaurantului tinut de casa Capsa. Jockey-Clubul din Bucuresti se adauga altor asociatii - Clubul Tinerimei (1870), Clubul Royal (1881), Societatea de Tir, Cercul Militar, Clubul Ofiterilor de Rezerva (1891) - dar le intrecea pe toate in prestigiu. El avea drept preocupare principala organizarea curselor de galop de la hipodromul Baneasa, in lunile de primavara si in luna octombrie, cand protipendada se intorcea din vacanta. Scrie C. Bacalbasa: "Alergarile din primavara anului 1880 au durat de la 14 la 26 mai si se faceau numai duminica.
I. Premiul Altetei Sale Domnitorul, la alergare de garduri pe distanta de 2.000 m. Premiul I un obiect de arta oferit de Domnitor, Premiul II - 500 de lei.
II. Premiul Societatii de incurajare, alergare de iuteala pentru manzi de 3 si 4 ani nascuti in Romania. Distanta 2.000 m. Premiul I - 3.000 de lei, Premiul II - 500 de lei.
III. Premiul vicepresedintelui Jockey-Clubului, alergare de iuteala pentru cai de orice provenienta, distanta 2.000 m, Premiul I - 2.000 de lei, oferiti de domnii generali Ion Em. Florescu si Gen. G. Manu. Premiul II - intrarile pana la concurenta de 500 de lei. Marele Premiu al Jockey-Clubului, alergare de fond pentru cai de orice provenienta, pe 3.000 m. Premiul I - 3.500 de lei, Premiul II - 500 de lei, Premiul III - 200 de lei".
Se organiza si "o alergare militara" pe 1.500 m pentru calarasi, dotata si ea cu premii, dar mai mici. Inainte de inceperea curselor, Calea Victoriei, Piata Teatrului si Soseaua, forfoteau de numeroasele echipaje "care aduceau la tribunele de la Baneasa toate femeile frumoase in gatelile lor elegante". Tribunele erau de obicei pline. Loja regala era in mijloc, foarte incapatoare si somptuos decorata cu draperii rosii. Exista si o loja pentru membrii Jockey-Clubului. In fata tribunelor era un loc cu banci unde publicul putea sa se plimbe. Prin fata tribunelor circula tot Bucurestiul cunoscut, sportivi, inalta societate, diplomati, ministri, militari si toate categoriile societatii elegante.
Cursele incepeau la ora doua si jumatate si sfarseau la ora cinci si jumatate. Ele erau un punct de referinta in viata bucurestenilor, nu neaparat pentru desfasurarea lor, cat mai ales pentru prilejul de a vedea si de a fi vazut.