• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
Ziarul de Duminică

Lecturi la prima vedere din Eminescu (XVI)/ de Alex. Ştefănescu

Lecturi la prima vedere din Eminescu (XVI)/ de Alex. Ştefănescu

Autor: Alex. Stefanescu

12.06.2015, 00:03 191

Harta ideală a României

 

Lectura în public a Doinei lui Eminescu creează de fiecare dată o atmosferă conspirativă. Nu putem asculta această poezie într-o stare de pură încântare estetică. Trăim, auzindu-i versurile scurte şi energice, o înflăcărare stranie şi avem şi un sentiment de vinovăţie, ca şi cum am participa la un ritual interzis.

De ce? Pentru că în România, de multă vreme, de aproape două sute de ani, eşti considerat suspect şi ai de suferit dacă îţi iubeşti ţara. Eminescu se afla, încă din 1871, în evidenţa poliţiei secrete austriece pentru naţionalismul său. După cel de-al doilea război mondial, o parte din opera sa a fost interzisă din cauza aceluiaşi naţionalism, incriminat de data aceasta de regimul comunist, de pe poziţia internaţionalismului proletar. Iar în perioada postcomunistă, devotamentul său faţă de cauza românească este privit cu dezaprobare de adepţii corectitudinii politice.

Nu va mai trece mult timp şi vom ajunge să ascultăm Doina lui Eminescu noaptea, cu perdelele trase, aşa cum ascultam înainte de 1989 postul de radio Europa Liberă. Este o situaţie aberantă, întrucât este vorba de poezie, nu de ideologie. Poetul ne propune un sentiment, nu un plan de acţiune politică. El îşi iubeşte ţara cu o ardoare mistică şi nimeni n-are dreptul să-i interzică, nici măcar post-mortem, această iubire. Cad în ridicol cei care îi reproşează că îi iubeşte numai pe români, nu şi pe străini. Este ca şi cum i-ar reproşa că o iubeşte numai pe Veronica Micle, nu şi pe celelalte femei, făcându-se vinovat de discriminare.

Poezia începe cu o descriere a situaţiei nefericite în care se află românii:

„De la Nistru pân' la Tisa,/ Tot Românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate.”

Remarcăm, încă o dată, folosirea cu artă a singularului: „Tot Românul plânsu-mi-s-a”.

Deci nu „Toţi Românii plânsu-mi-s-au”, ci „Tot Românul plânsu-mi-s-a”. Acest singular induce, cu o mare forţă expresivă, ideea de coeziune. „Toţi Românii” te-ar fi făcut să te gândeşti la un recensământ al populaţiei. „Tot Românul” te instalează în spaţiul poeziei. unde solidaritatea naţională este trăită cu ardoare.

În continuare Eminescu trasează o hartă ideală a României, aşa cum se păstrează în memoria sa afectivă. Ca să ne facă şi pe noi să o vedem în imaginaţie, mişcă bagheta sa de profesor de geografie atemporală de la o extremitate la alta a ţării, indiferent dacă graniţele respective sunt recunoscute sau nu în mod oficial în prezentul poeziei:

„Din Hotin şi pân' la Mare/ Vin Muscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o aţin;/ Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii/ Şi străinul te tot paşte/ De nu te mai poţi cunoaşte;/ Sus la munte, jos pe vale,/ Şi-au făcut duşmanii cale,/ Din Sătmar pân-în Săcele / Numai vaduri ca acele./ Vai de biet Român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul.”

Este o hartă a României de un dramatism răvăşitor, întrucât are hotarele  marcate nu cu creionul, ci cu imagini ale invaziei. Am văzut odată un cal rănit, căzut la pământ, pe care se asezaseră mii de muşte. Forma sa de cal nu dispăruse, dar era redesenată de stratul de insecte fremătător. La fel de răscolitoare este imaginea României pe care ne-o oferă Eminescu în Doina.

Făceam observaţia că lectura în public a Doinei lui Eminescu creează de fiecare dată o atmosferă conspirativă.

Poate că nu întâmplător poezia, scrisă pentru o festivitate de inagurare a unei statui a lui Ştefan cel Mare la Iaşi, a fost citită de Eminescu – înainte de a fi tipărită – în faţa membrilor Junimii, adunaţi în casa lui Iacob Negruzzi.

Era în ziua de 5 iunie 1883. România îşi cucerise independenţa, dar nu şi întregul teritoriu la care avea dreptul. Este foarte probabil că şi membrii Junimii au simţit, aşa cum simţim noi azi, că li se transmite un mesaj tulburător, într-un regim de clandestinitate.

 

Din volumul cu acelaşi titlu, aflat în pregătire

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107