• Leu / EUR4.9423
  • Leu / GBP5.8196
  • Leu / USD4.6194
Ziarul de Duminică

Lecturi la prima vedere din Eminescu (XVIII)/ de Alex. Ştefănescu

Lecturi la prima vedere din Eminescu (XVIII)/ de Alex. Ştefănescu
26.06.2015, 00:03 346

Un mod ţărănesc de reprezentare a spaţiului

 

O fată, Blanca, află într-o bună zi,  de la tatăl ei, că trebuie să plece la mânăstire:

„− Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire,/ Căci născută eşti, copilă,/ Din nevrednică iubire.”

Fata trebuie să ispăşească, deci, o vină care nu este a ei, ceea ce provoacă indignarea cititorului. În plus, modul ei sfios de a protesta accentuează sentimentul că se face o nedreptate:

„− Nu voi, tată, să usuce/ Al meu suflet tânăr, vesel:/ Eu iubesc vânatul, jocul;/ Traiul lumii alţii lese-l.// Nu voiu părul să mi-l taie/ Ce-mi ajunge la călcâie,/ Să orbesc cetind pe carte/ În fum vânăt de tămâie.”

Remarcabil este modul sintetic în care poetul evocă viaţa la mânăstire. El ia în considerare exact acele elemente care fac uşor de recunoscut stilul de viaţă al călugăriţelor: obligaţia lor de a-şi tăia părul, chiar şi unul lung până la pământ, recitirea ani la rând, până la orbire, a uneia şi aceleiaşi cărţi, renunţarea la lumina soarelui şi scufundarea pentru totdeauna în obscuritatea unui lăcaş de cult.

Nimeni nu a rezumat vreodată mai bine soarta unei fete trimise împotriva voinţei ei la mânăstire: „Să orbesc cetind pe carte/ În fum vânăt de tămâie.”...  Ca şi în alte ocazii Eminescu foloseşte inspirat adjectivul „vânăt”, rar întâlnit la alţi poeţi.

Tatăl, dornic să-şi ţină făgăduiala făcută cândva lui Dumnezeu, nu se lasă înduplecat şi o anunţă pe fată că a doua zi, în zori, va pleca împreună cu ea către schitul vechi şi sfânt. În replică, ea nu aşteaptă zorii şi pleacă de una singură, pe calul ei alb, oriunde şi nicăieri. Îşi părăseşte casa părintească şi fuge – cum se spunea pe vremuri – în lume.

De altfel şi Eminescu foloseşte expresia „în lume”, specifică unui mod ţărănesc de reprezentare a spaţiului. Geopolitica ţăranului arhaic ia în considerare numai două categorii de spaţiu; acasă şi în lume. Iar poetul, care avea în degetul mic tot universul, respectă plin de înţelegere această naivă şi atât de înduioşătoare reprezentare, aşa cum se apleacă un rege când intră pe uşa scundă a unei case ţărăneşti.

„Ea aude – plânge. – Parcă/ Îi venea să plece -n lume,/ Dusă de pustie gânduri/ Şi  de-un dor fără de nume.”

Nu se poate să nu observăm că personajul feminin al lui Eminescu pleacă de acasă nu numai din deznădejde, ci şi atras de ceva nebulos. Este eterna poveste a „zburătorului”, pe care o vom găsi şi în Călin, file de poveste şi care ilustrează preferinţa poetului pentru o descriere delicată, abia sugerată, a ceea ce simte o fată când vine şi pentru ea vremea dragostei.

Poemul, intitulat ca o poveste, Făt-Frumos din tei, are, după cum se vede un story, iar acest story are happy-end. Călărind la întâmplare, în direcţiile imprevizibile stabilite de drumurile şi cărările care se desfăşoară înaintea ei, Blanca îl întâlneşte pe bărbatul care parcă o aştepta ca să o primească în braţele lui.

Dar apropierea dintre cei nu se realizează expeditiv, în stilul americănesc de azi, ci urmează un ritual al acceptărilor şi refuzurilor, şi el inspirat din cultura ţărănească. Îmi răsună mereu în minte versurile populare „Du-te-ncolo, vino-ncoace,/ lasă-mă şi nu-mi da pace!”. Exact aceasta este formula ludico-erotică pusă în aplicare şi de cuplul eminescian, fata având bineînţeles atribuţia simulării refuzurilor.

„Când cu totului răpită/ Se-ndoi spre el din şele,/ El înceată din cântare
Şi-i grăi cu graiu de jele,// Ş-o cuprinde de călare  –/ Ea se apără c'o mână,/ Însă totuşi lui se lasă,/ Simte inima că-i plină.”

Cine crede că este vorba doar de o cochetărie feminină se înşeală. De fapt, femeia îl supune pe bărbat unei probe, participând astfel la selecţia naturală. Dar trebuie spus totuşi că severa examinatoare îl şi ajută discret pe bărbat ori de câte ori acesta este gata-gata să cadă la examen. Tot ceea ce fac oamenii este privit de Eminescu cu o înţelegere superioară şi cu un secret umor, aşa cum privesc maturii joaca unor copii.

 

Din volumul cu acelaşi titlu, aflat în pregătire

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9423
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9417
Azi: 4.6194
Diferență: -0,2031
Ieri: 4.6288
Azi: 5.8196
Diferență: 0,5008
Ieri: 5.7906
Azi: 4.8107
Diferență: 0,1082
Ieri: 4.8055