• Leu / EUR4.7558
  • Leu / GBP5.4847
  • Leu / USD4.1758
Ziarul de Duminică

Literatura sarbilor din Romania (III)

Viata literara, ca si soarta literaturii insesi, nu depinde numai de scriitori sau rudele lor cele mai apropiate, criticii si istoricii literari. Dependenta lor e legata mai mult de edituri, mass-media, de institutiile culturale, de politicile culturale, daca acest lucru exista ca un factor real. Cand vorbim despre literatura unei minoritati nationale, aceste repere apar ca decisive.

E vorba despre profesorul universitar Mirco Jivcovici (n. 1921, Fenei, judetul Timis), cel mai varstnic om de stiinta, cu spirit interpretativ, conducatorul editurii de stat care a publicat literatura in limba sarba, de la inceput (1950) si pana la fondarea editurii specializate in editarea literaturii minoritatilor nationale, Kriterion (1969); si despre profesoara universitara si traducatoarea Voislava Stoianovici (n. 1934, Belobresca, judetul Caras-Severin - m. 1986), oameni care au contribuit foarte mult la dezvoltarea si pastrarea literaturii de expresie sarba, la promovarea cartilor si autorilor, la receptarea lor.
Mirco Jivcovici a absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, la Catedra de limbi slave, in 1946. Curand (in 1950) a ajuns si la editura, si la Catedra de limba sarba, unde a ramas pana la pensionare.
In afara de aceste servicii importante, ca om de stiinta a facut foarte mult pentru dezvoltarea spiritului critic, prin monografii si studii de istoria literaturii, istoria presei in limba sarba, ca lexicograf, romano-slavist, contribuind la pastrarea relatiilor dintre aceste doua popore vecine. A scris peste 60 de studii si eseuri pe diferite teme culturale si literare care ne leaga.
Ca universitar, profesorul Jivcovici s-a specializat in literatura sarba si croata (fapt confirmat de numeroasele manuale scolare si antologii pe care le-a intocmit). A publicat prima monografie din istoria literaturii sarbilor din Romania, o istorie scurta si densa: Dositej Obradovic in contextul relatiilor sarbo-romane, Bucuresti, 1972.
Cartea lui de referinta ramane Marturisiri despre relatiile culturale si literare sarbo (iugoslave)-romane, Bucuresti,1976, premiata de Uniunea Scriitorilor din Romania. In domeniul lexicografiei, a realizat cateva dictionare, precum Dictionar sarbocroat-roman, Bucuresti, 1981; Dictionar roman-sarbocroat, Bucuresti, 1986 si, dupa despartirea dintre sarbi si croati, in 1999, la Editura Teora a publicat Dictionarul sarb-roman si roman-sarb. Acesta cuprinde 30.000 de cuvinte uzuale, dar si termeni stiintifici, administrativi, juridici, publicistici, populari, familiari etc., selectati dupa criteriul frecventei de folosire in limba sarba sau romana contemporana.
Cand s-a format redactia pentru publicarea cartilor in limba sarba (unde, alaturi de profesorul Jivcovici, a fost cooptat si Milorad Felix, pseudonim literar al lui Slavko Vesnic, un emigrant politic provenit din Serbia in vremea Informbiroului), nu a mai avut prea mult timp si nici spatiu pentru literatura originala, ceea ce spune si Jivco Milin, in cartea Eseuri literare: "Obligatia redactiei a fost editarea manualelor scolare atat de necesare pentru copiii de origine sarba in Banat, traducerea in limba sarba a fondului de aur al literaturii romane clasice si contemporane, tiparirea celor mai bune pagini din clasicii literaturii sarbe si croate". Atunci misiunea lui Mirco Jivcovici si a colegilor lui era si mai mare, implinindu-se cu rezultate evidente in toate sferele literaturii. Prima carte originala de poezie (1949), prima antologie de proza (1951), prima carte de proza (1952), primul roman (1963), primul studiu modern pe o tema literara (1972), prima carte de critica literara (1977), prima monografie (1978), primul almanah de sperante literare (1984), prima antologie de proza pentru copii (1986), primul roman pe o tema tabu, Gulagul Baraganului (1990), prima carte de debut a unui autor de origine sarba din Romania in tara mama (1991) - si altele.
La aceasta evolutie a contribuit si marele pedagog si om de cultura care a fost profesoara Voislava Stoianovici, activand din 1962 la Catedra de limba si literatura sarba.
In 1972 si-a luat doctoratul cu tema Romanul iugoslav contemporan. A reprezentat o punte intre literaturile din spatiul iugoslav si literatura romana; a tradus foarte mult din proza contemporana (I. Andric, V. Desnica, M. Selimovic, B. Pekic, S. Lukic, R. Marinkovic, J. Hristic si altii). Raporturile romano-slave au fost specialitatea ei. A publicat numeroase articole si eseuri din aceasta sfera.
Cea mai importanta carte a ei ramaneTrajanje/Traire, care a aparut postum, in 1986, la Valjevo, in Serbia. Este o antologie a literaturii in limba sarba din Romania, insotita de un studiu introductiv (alcatuit din zece capitole) ce radiografiaza viata spirituala a minoritatilor sarbe din Romania.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7558
Diferență: -0,1029
Ieri: 4.7607
Azi: 4.1758
Diferență: -0,4316
Ieri: 4.1939
Azi: 5.4847
Diferență: -1,1926
Ieri: 5.5509
Azi: 4.2011
Diferență: 0,0834
Ieri: 4.1976