Ziarul de Duminică

Locuitorul de sculpturi/ de Ziarul de duminică

Locuitorul de sculpturi/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

28.11.2014, 00:07 30

Lucian Gruia

Brâncuşi şi reveriile materiei

Editura Limes

„Mi-am imaginat – spune autorul – în ce ar fi constat momentul revelaţiei în Templul eliberării sufletului de corp, proiectat de Brâncuşi pentru maharadjahul Yeswant Rao Holcar de Indor (dacă s-ar fi realizat monumentul). Pătrunzând prin pasajul subteran în interiorul camerei de meditaţie (de forma dublului capitel al Coloanei sărutului), ne-ar fi întâmpinat acolo trei Păsări în spaţiu: din marmură neagră reprezentând moartea, din marmură albă simbolizând viaţa şi bronz polisat întruchipând spiritul. Când soarele ar fi ajuns la zenit, razele sale, coborâte prin orificiul circular al plafonului, reflectate de bronzul polisat al Păsării, ar fi străluminat încăperea. Pelerinul orbit şi-ar fi aplecat capul spre bazinul cu apă. Acolo, ar fi descoperit cu uimire chipul său în dreapta celui al Regelul regilor, simţindu-se Fiul alături de Tatăl.

Pornind de aici, mi-am imaginat ce senzaţii am avea în interiorul altor sculpturi brâncuşiene, dacă acestea ar fi fost locuibile. Desigur, în interiorul ovoidal al Începutului lumii ne-am simţi liniştiţi ca în pântecele matern, iar într-o Pasăre măiastră, extazul sufletului spre transcendent ar fi irepresibil. Ce frumoasă biserică ar putea fi sculptura Trei pinguini, sugerând trinitatea divină şi familia sacră!

Mi-am închipuit apoi ce senzaţii a trăit Brâncuşi modelând lutul, cioplind piatra sau marmura, şlefuind bronzul şi inoxul. M-am mai întrebat: prin ce miracol a făcut Brâncuşi ca formele sale să devină imponderabile, Peştii să înoate şi Păsările să zboare?

În sfârşit, am încercat să lămuresc în ce ar consta «locuirea» brîncuşiană. Pentru aceasta am proiectat, peste Coloana fară sfârşit, apa Jiului, Masa tăcerii, scaunele aleii, Poarta sărutului şi Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

Am concluzionat, conform definiţiilor filosofului Constantin Noica (împătimit şi el de Brâncuşi),  că sculpturile realiste ale titanului de la Hobiţa aparţin «devenirii întru devenire», iar cele care relevă spiritul formelor «devenirii întru fiinţă»”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO