Ziarul de Duminică

Lucrări de Picasso, Miro sau Matisse au ajuns în România. Via Gobelins (I). GALERIE FOTO

Lucrări de Picasso, Miro sau Matisse au ajuns în România. Via Gobelins (I)/ de Daniel Nicolescu

Lucrări de Picasso, Miro sau Matisse au ajuns în România. Via Gobelins (I)/ de Daniel Nicolescu

Autor: Daniel Nicolescu

06.01.2012, 00:08 383

Numele de familie Gobelin a ajuns de multă vreme substantiv comun. Nu numai în Franţa, ci şi la noi. La modul larg, desemnează (potrivit DEX) o "tapiserie, broderie sau ţesătură artistică făcută din fire colorate, reprezentând o imagine plastică". Deschisă până pe 26 februarie la Muzeul naţional de Artă Contemporană, expoziţia "Reînnoirea tapiseriei contemporane din 1950 şi până zilele noastre" aduce pe simezele din România o suită de 35 de splendide tapiserii care chiar sunt făcute la manufacturile naţionale franceze Gobelins, Beauvais şi savonnerie şi, în plus, sunt realizate după operele unor artişti de primă mână. "Goblenurile" prezente la MNAC sunt semnate de Picasso, Matisse, Le Corbusier, Schlosser, Erro, Miro, Matta, Calder, Delaunay, Magnelli, Bloch, Gleb, Mathieu, Poliakoff, Messagier, Frydman, Oppenheim, Arroyo, Vasarely, Agam, Dewasne, Buraglio, Prassinos, Cognée, Pénalba, Favier, Isobé, Chillida, Gilioli, Alechinsky, Hajdu, Portzamparc, Zao Wou Ki, Ségui. Cum se poate vedea, un racursi prin istoria artei secolului XX, care restituie publicului românesc adevărata semnificaţie şi deplina nobleţe artistică a termenului "gobelin".

Să coborâm puţin pe firul (de tapiserie) al istoriei. Prima menţiune a numelui Gobelin apare în 1443, când Jehan Gobelin (originar din Reims) închiriază o casă pe strada pariziană Mouffetard. Patru ani mai târziu, deschide un atelier de vopsitorie, care, treptat îşi câştigă o faimă fără egal. Timp de un secol şi jumătate urmaşii lui jupân Jehan perfecţionează în asemenea măsură industria vopsitului lânii, încât ajung să-şi eclipseze complet concurenţa. Râul (Bièvre) şi cartierul în care-şi stabiliseră manufactura ajung să ia, în secolul al XVI-lea, numele Gobelins. Într-unul din localurile Gobelins, Henric al IV-lea îi instalează, la 1601, pe tapiserii flamanzi Marc de Comans şi François de la Planche, dorind să introducă în Franţa tapiseria de tip flamand. Cu puţin înainte de 1660, Colbert (controlor general al finanţelor statului) reia, în contul lui Ludovic al XIV-lea, planul iniţiat de Henric al IV-lea. Reuşeşte să-l convingă pe rege să faciliteze toate mijloacele necesare dezvoltării manufacturii de tapiserii din "l'enclos des Gobelins", astfel încât să poată oferi o nouă strălucire artistică monarhiei franceze. Grupând topate marile ateliere pariziene, a luat astfel naştere Manufactura regală Gobelins, care a fost pusă sub autoritatea Celui Dintâi Pictor al Casei Regale, Clarles Le Brun. Începând cu 1663 acesta va avea în subordine echipe întregi de artişti, "pictori de talent, meşteri tapiseri specialişti în «haute lisse», orfevri, ebenişti şi gravori în piatră…", devenind director al Manufacturii de Mobilier a Coroanei. Inclusă în aceasta, manufactura Gobelins îşi capătă, prin edictul regal din noiembrie 1667, organizarea definitivă, prin care se oferea membrilor săi importante avantaje: scutirea de impozite, întreţinerea ucenicilor etc. Charles Le Brun desfăşoară aici o prodigioasă activitate (până în pragul morţii, în 1690) izbutind să implenteze şi să ducă la bun sfârşit lucrări de "haute lisse" (197 de piese) şi de "basse lisse" (286 de bucăţi). Toate opere destinate decorării apartamentelor regale sau menite a fi cadouri diplomatice, care au cucerit un remarcabil prestigiu artistic internaţional. Importanţa pe piaţa artizanalo-artistică a manufacturii pariziene şi apoi a celor din Beauvais (începând cu 1825) şi Savonnerie (după reconstrucţia clădirii arse de la poalele dealului Chaillot, în 1914), desprinse din manufactura Gobelins, creşte într-o uluitoare progresie, strălucitoare şi în zilele noastre.

Se zice că tapiseriile făcute aici "cad din război" după mai mulţi ani, unui singur om fiindu-i necesar un an întreg ca să ţeasă doar un metru pătrat. Oricum ar sta lucrurile în realitate, tapiseriile marca Gobelins presupun o muncă îndelungată şi o pricepere rarisimă. Pentru execuţia unei lucrări este nevoie de un artist care să schiţeze concepţia, apoi de un pictor care să transforme crochiul într-o planşă pictată, de aceleaşi dimensiuni cu viitoarea tapiserie (în genere, de mari dimensiuni, vezi şi exemplarele aduse de "Mobilierul Naţional Francez" la MNAC). Meşterii "lissiers" se apucă apoi să ţeasă tapiseria, folosind lână, mătase şi, uneori, fir de aur sau de argint.

(Va urma)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO