Prin primavara anului 1993, pregatind o teza de licenta despre "comunizarea" intelectualitatii romane spre sfarsitul anilor '40, am gasit la Biblioteca Academiei un volum pe-al carui autor il cunosteam vag din cateva lecturi neesentiale de liceean.
Titlul cartii: "Lumea de maine"; data aparitiei ei: decembrie 1945, la Editura Forum din Bucuresti; autorul: Ion Biberi.
Apropierea de cartea in discutie s-a produs deci cu reticente, dar cu atat mai mare a fost surpriza de a gasi acolo un cert "document al epocii".
In scurtul interval cuprins intre toamna anului 1944 (ciudat anotimp al sperantei...) si prima parte a anului 1945 (altfel spus, prologul cetos al dramei politico-sociale ce va urma), Ion Biberi a avut ideea unor interviuri cu 22 de personaje exponentiale ale timpului, de la Mihail Sadoveanu la Geo Dumitrescu si de la Tudor Arghezi la Vianu sau Enescu, interviuri grupate in jurul mereu fascinantei provocari a anticiparii viitorului apropiat.
Autorul, el insusi un personaj in plus al cartii, avea in acel moment 40 de ani impliniti - o maturitate ce nu exclude fronda unui spirit inca predispus spre ludice exercitii intelectuale.
Unul dintre cei intervievati in carte este si Lucretiu Patrascanu; in acel moment, el era la apogeul carierei: partidul pe care il servea de decenii iesise cu pieptul umflat din rigorile ilegalitatii, iar rolul sau personal in succesul loviturii de Palat din 23 august '44 nu era nici el de neglijat.
Citit si inteligent, curtenitor si cu succes atat la domnite, cat si la tanara intelectualitate autorevendicata "de stanga", Patrascanu inca se visa in acel moment conducatorul de drept al partidului in care intrase in octombrie 1919, o data cu inceputul facultatii.
Evident, Patrascanu nu pomeneste in interviu despre parerea pe care o avea fata de semidoctul sau coleg pe nume Gheorghiu-Dej (si nici nu avea de unde sa stie ca peste cateva luni, in octombrie 1945, Conferinta Nationala a PCR va transa primul episod al luptei pentru putere din secta tocmai prin impunerea la conducere a lui Dej, secondat de dominatoarea Ana Pauker, alunecosul Vasile Luca si terifiantul Teohari Georgescu).
Patrascanu vorbeste in schimb despre pasiunea din copilarie pentru legendarul atefan cel Mare (intr-atat incat ar fi vrut sa-si schimbe numele din Lucretiu in atefan), despre impresia de nesters pe care i-a facut-o, la varsta de 16 ani, revolutia bolsevica, despre frecventarea cuibului socialist din strada Sf. Ionica, despre inchisorile prin care a trecut si despre memoriile pe care ar vrea sa le scrie mai spre anii batranetii (mare iluzie!).
ai ajungem astfel la ceea ce consider a fi punctul-cheie al discutiei: intrebat daca a fost batut in "arestul burghez", Patrascanu recunoaste ca da, a fost lovit, insa intr-o singura astfel de ancheta.
Patrascanu va fi povestit aceasta - imi inchipui - cu o neplacere ce nu avea atat retineri "de clasa" (adica recunoasterea faptului ca, in raport cu el, politia burgheza nu fusese o haita de bestii), cat retinerea cu mult mai umana a oricarui barbat orgolios (si Patrascanu era unul) de a vorbi despre episoade ce tin mai curand de memoria intimitatii decat de cariera.
Peste nici patru ani, fostul favorizat al regimurilor adverse va intra pe mana politiei politice comuniste si nu va iesi de acolo decat inmuiat intr-o baltoaca de sange.
Efectiv, nu cred ca un comunism cu Patrascanu in frunte ar fi fost esentialmente altceva decat cel care a fost cu Patrascanu in mormant. Viciul era in sistem, si abia apoi in oamenii acestuia. Unii l-au comparat pe Patrascanu cu Gomulka, altii cu Constantin Brancoveanu.
In ce ma priveste, prefer sa ma gandesc fara mari regrete la acest Patrascanu care - fiind barbat, inainte de a fi comunist - va fi tras de timp macar o clipa lunga inainte de a-i fi recunoscut lui Biberi bataia incasata odata, neputand nici macar in gluma sa-si imagineze chinurile morale si fizice pe care i le vor servi, fara remuscare, chiar tovarasii sai.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, supliment cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
