Ziarul de Duminică

Maestrul de la Campina

Maestrul de la Campina

Cap de taranca (1895-1905), ulei pe lemn, Muzeul de Arta Ploiesti

18.08.2006, 16:50 183

La Muzeul National Cotroceni s-a deschis recent, sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, o ambitioasa expozitie intitulata Nicolae Grigorescu, Maestrul de la Campina (iunie-septembrie 2006), cu lucrari din colectii particulare si de stat.

Astfel, alaturi de opere din patrimoniul Muzeului de Arta din Ploiesti si al Muzeului memorial "Nicolae Grigorescu" de la Campina, printre cele 53 de lucrari de pe simeze (in majoritate picturi pe lemn sau panza, multe cu rame originale, restaurate sau bine intretinute) figureaza si piese din colectii particulare precum: Elena Zdrobis, Alain Bonte si Catia Radulescu.
In contextul unei regretabile "inertii" a timpurilor noastre, referitoare la reevaluarea plasticii marilor pictori romani din secolele XIX si XX - avem in vedere retrospective insotite de cataloage stiintifice si de albume de popularizare de tinuta - expozitia dedicata lui Nicolae Grigorescu de la Cotroceni constituie un eveniment cu un dublu impact. Astfel, pe de o parte sunt prezentate publicului bucurestean - dupa ani de absenta - unele dintre operele semnificative ale creatiei grigoresciene, aflate in doua colectii prestigioase si mai putin accesibile, Ploiesti si Campina si, pe de alta parte, sunt aduse la cunostinta acestuia lucrari din colectii alcatuite relativ recent, in pofida faptului ca nu dispunem inca de catalogul integral al operei pictate si al desenelor lui Nicolae Grigorescu.
Organizata intr-un spatiu generos, dar lipsita de un minim indreptar, fie el si o simpla lista de lucrari, expozitia se adreseaza cu precadere cunoscatorilor si colectionarilor lui Grigorescu, cu un accent pus pe sublinierea majoritatii motivelor care l-au preocupat pe artist. In acest sens, vom semnala in ordine cronologica unele dintre piesele de referinta ale selectiei. O lucrare putin cunoscuta, dar relevanta pentru anii de formatie ai lui Grigorescu, este o "academie" din colectia Elena Zdrobis, un Bust de femeie din profil, neterminat, realizat probabil in perioada studiilor la Paris (1863-1864), apropiat de factura dramatica, cu mult negru si contraste puternice de lumina a pictorului Theodule Ribot (1839-1916), influentat de Courbet si Manet, dar mai ales de maestrii spanioli ai secolului al XVII-lea, de Zurbaran si Murillo.
Figureaza in suita si cateva peisaje executate intre anii 1867-1870, in spiritul realismului magmatic, consistent si "rugos" al scolii de la Barbizon, cu precadere al lui Th?odore Rousseau, din patrimoniul Muzeului de Arta din Ploiesti: Peisaj (provenit de la Malcoci Eugenia, Braila), Peisaj cu pomi si vii sau Peisaj de toamna (ambele provenind de la Seulescu Stere).
O lucrare care atesta atentia acordata de Grigorescu reprezentarii tipurilor pitoresti este Negustor ambulant, din colectia Catia Radulescu, executata la Bacau in 1875, din seria imaginilor dedicate figurilor de evrei, la care se adauga masiv figurarea elementelor etnografice autohtone, pentru care Grigorescu a fost un neintrecut maestru. Astfel, din colectia Muzeului Memorial "Nicolae Grigorescu" din Campina amintim de Taranca cu traista reprezentata in mers din profil, cu desaga pe spate, sau de Ciobanasul de la Muzeul de Arta din Ploiesti (provenit de la Ionescu Quintus).
Exegetii lui Grigorescu s-au aplecat indelung in a descifra natura solara si imnul diurn din motivele sale, tineretea si bucuria de viata pe care o exalta. "Eu aleg, nu corectez", ii declara artistul, la 1900, prietenului si colectionarului sau, Alexandru Vlahuta. Din operele expuse la Cotroceni se remarca o data in plus buna cunoastere si fina observatie a celui care a cunoscut indeaproape viata de la tara. Zona colinelor Campinei, cu dealurile si muncelele sale inverzite primavara si aurite toamna, discret animate de prezenta pastorilor, fantana cu ciutura la care se adapa vara, in plin soare, vitele, casele pitoresti din lemn, cu cerdac, sau bordeiele ingropate in pamant dupa o tehnologie balcanica, dar mai ales momentul intoarcerii satenilor catre casa, dupa o zi de lucru la camp, sau de la targ, cu carul tras alene de bouleni desprinsi parca din vremuri imemoriale sunt motive ce anima si azi disputele privind aura specificului national (Plug la arat, Bordeie iobag, Peisaj din Posada, Popas, Peisaj cu bordei din colectia Muzeului de Arta din Ploiesti, Capita de fan la Comarnic, Peisaj de deal cu plopi, aflate la Muzeul memorial "Nicolae Grigorescu" din Campina, Peisaj de toamna din colectia Alain Bonte). Semnalam si doua portrete din fondul Muzeului de Arta din Ploiesti, executate in anii de maturitate: admirabilul profil al sotiei, Maria Dancu (cca. 1895-1900), si Cap de taranca (cca. 1895-1905, din fosta colectie Henri Daniel din Bucuresti), o adevarata tesatura de tuse ample din care se configureaza suav si meditativ chipul tinerei fete. Sunt aici efecte ale unui impresionism subtil si indelung elaborat, al carui studiu se cere inca a fi sistematic elucidat. Incheiem aceste sumare consideratii nu fara a evoca si naturile statice ale lui Grigorescu, si ele insuficient analizate din perspectiva "floristilor" europeni din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, de la Manet sau Fantin-Latour si pana la Renoir (cu care de altfel Grigorescu a fost coleg la Ecole des Beaux-Arts, la clasa lui Charles Gleyre, in 1862). Flori de primavara intr-un vas din colectia Alain Bonte, Flori de nalba si Flori de cires de la Muzeul de Arta din Ploiesti sau Flori de mar de la Muzeul memorial din Campina, care, realizate la intervale de timp diferite, sunt ferestre sui-generis deschise spre o sensibilitate artistica ardenta.

AFACERI DE LA ZERO