Prozele din această antologie rescriu istoria, o proiectează în legende şi mituri, o transfigurează în ficţiuni fabuloase... Toate se găsesc adunate în voluminoasa antologie Epic. Legende fantasy apărută recent la Editura Trei, între primele trei titluri ce deschid colecţia Fantasy. Cele 760 de pagini includ 17 texte variate sub toate aspectele – ca teme şi subiecte, ca întindere şi miză. Şi aici scriitoarele acaparează teritoriul – 10 texte aparţin unor scriitoare, unele traduse de ani buni la noi – Ursula Le Guin (a cărei capodoperă Mâna stângă a întunericului apare în Canonul... lui Harold Bloom), Robin Hobb cu imaginaţia ei halucinantă şi înspăimântătoare, cele mai multe însă necunoscute.
Dintre scriitori nu lipsesc numele uriaşe ale genului fantasy, interferând deseori cu SF: Orson Scott Card (autorul unui roman extraordinar, Jocul lui Ender, ce te obligă să te gândeşti la formele şi sensul educaţiei într-un viitor nu prea îndepărtat), Patrick Rothfuss cu fragmente din ciclul care l-a consacrat (au apărut la noi Numele vântului şi Teama înţeleptului), Michael Morcock şi Brandon Sanderson şi, în mod deosebit, suveranul absolut al prozei fantasy de astăzi, – George R.R. Martin, care face ravagii cu saga sa cea plină de intrigi şi conspiraţii, înfruntări şi trădări.
Revelaţiile antologiei le oferă scriitoarele încă netraduse la noi cu romane sau cicluri. Câteva depăşesc graniţele genului fantasy şi-mi confirmă ceea ce am descoperit uluită citind pentru prima oară Solaris de Stanisław Lem, cu multă înainte să văd ecranizarea lui Tarkovsky: marea literatură sparge convenţiile şi trece barierele genurilor, iar încărcătura filosofică şi interogaţia metafizica se pot regăsi în SF, fantasy şi alte genuri ignorate de literatura înaltă. Cele care mi-au plăcut cel mai mult dezvoltă motive şi teme ale prozei fantastice şi mitice.
Mama întregii Rusii de Melanie Rawn apelează la datele istoriei ca să creeze figura Olgăi, împărăteasa Rusiei: fiica lui Oleg, fondatorul Rusiei Kievene, căsătoria cu prinţul Igor, fiul lui Rurik, întemeietorul primei dinastii a ţarilor ruşi, uciderea lui Igor de către tribul drevlienilor, răzbunarea Olgăi, care i-a ucis pe toţi solii drevlienilor veniţi să-i ceară să accepte căsătoria cu un prinţ din tribul lor. Originalitatea însă vine din mijloacele folosite de Olga pentru a păstra puterea, pentru fiul ei Sviatoslav de trei ani, ele ţin de fantezia scriitoarei: un înţelept chinez ca mentor al împărătesei, tehnici spirituale şi practici magice.
Fârtaltul de Juliet Marillier reînvie tradiţia barzilor de pe o insulă, ale căror cântece le vestesc locuitorilor mersul vremii şi primejdiile. Barzii se aleg dintr-o pereche de gemeni, la puţin timp după naştere, cel mai puternic îşi părăseşte familia şi începe devreme ucenicia, celălalt este ucis. Bardul este o femeie, care îşi alege succesorul, dar încalcă regulile şi gestul ei are urmări grave, aşa că se confruntă cu posibilitatea ca lumea Oamenilor să dispară, dacă nu intervine să refacă echilibrul. Mai multe arhetipuri ale prozei mitice se îmbină aici: bardul înzestrat cu darul cântecului şi al comunicării cu străbunii, gemenii unind elemente opuse – lumină şi întuneric, tărâmul vieţii şi al morţii etc.
Un scenariu mitic susţine şi altă nuvelă – Ucenicul nebun de Trudy Canavan, reluând arhetipul ucenicului neascultător, într-o versiune amplificată a efectelor: ucenicul îşi ucide maestrul, sfidează o întreagă lume ca să obţină puterea absolută. Singura fiinţă care îl cunoaşte foarte bine şi l-ar putea opri este propria soră şi din perspectiva ei este relatată aventura lui care aduce distrugere şi moarte. Tot o pereche frate-soră se află în centrul acţiunii din Călărind pe malul Râului Morţii de Kate Eliott, ei încă îşi fac ucenicia şi li se anunţă vieţi diferite, dar întâlnirea cu o vrăjitoare le schimbă destinul.
Lupta stăruie în amintiri de Carrie Vaughn se bazează pe o stranie unire a contrariilor în cuplul alcătuit din regele războinic şi soţia lui, care-i veghează somnul bântuit de spaime, până când umbrele ajung să o ia pe ea în stăpânire. Când se întoarce roata de Aliette de Bodard valorifică tradiţia chineză atât prin două arhetipuri, Tigru şi Dragon, cărora li se adaugă Broasca Ţestoasă, cât şi prin şir de reîncarnări de-a lungul mai multor existenţe. Dar Narcomantul de N.K. Jemisin este „perla coroanei”, adună ritualuri de trecere de la viaţă la moarte, de la somn la vis, de la înţelepciune la nebunie. Epic.Legende fantasy demonstrează încă o dată că John Joseph Adams este „regele antologiilor”, prin selecţia splendidă care mulţumeşte cele mai diferite gusturi şi pretenţii.
John Joseph Adams, Epic. Legende fantasy, traducere din limba engleză de Ana Veronica Mircea, Laura Bocăncios, Mihai-Dan Pavelescu, Editura Trei, 2014, 760 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
