Arges, Valea Rea. O padure retoceda proprietarilor. Intre 2008 si 2012 aici s-a intamplat un adevart dezastru. Actualul minitru al padurilor a venit sa vada locul.
Maldere de busteni au ramas pe loc in urma taierilor, iar valea pe care curge apa a fost acoperita de resturi de lemn. In total 915 hectare sunt rase pe aceste vai. Imaginile din satelit arata cum era padurea acum 5 ani si ce avem acum.
Se stiu firmele care au taiat de aici, se stiu vinovatii, s-au facut cercetari si dosare dar nimeni nu a fost deranjat pana acum. Au acte si spun ca toate taierile de aici sunt legale.
Toate taierile din zona s-au facut cu acordul ocolului privat Valea Oltului - un ocol fantoma cu sediu pe Valea Oltului.
Acum, ministrul padurilor spune ca statul se va consititui parte vatamata si va cere daune. E drum lung insa pana cand vinovatii vor plati. Ciudat lucru este ca pana in acest loc al dezastrului se ajunge pe un drum facut in ultimii ani cu fonduri europene. 1,5 milioane de euro s-au cheltuit aici pentru ca masinile cu lemn sa coboare in bune conditii. De pe cele 915 hectare rase au coborat in ultimii ani peste 6.000 de tiruri cu lemn ilegal. Si nimeni nu s-a sesizat.
In timp ce ministrul Padurilor se minuna ca aici nu mai e padure peste munte, in Valcea se taia ilegal.
Am ajuns aici cu primarul comunei Boisoara, Nicolae Gheorghe. Din padure se scot lemne.
Obstea de mosneni Boisoara Gaujani e proprietarul padurii de aici. In total 5.558 de hectare. Primarul a cerut oprirea lucrarilor pentru ca, sustine el, obstea a primit aceste paduri cu incalcarea legii, iar pana la lamurirea situatiei taierile ar trebui oprite. Dar sus
in munte padurea se taie la ras. Iar buturugile sunt nemarcate. Semn ca aici se taie ilegal.
Toata zona este administrata de Ocolul silvic privat Clabucet. Ghincea Valeriu este seful pazei pe padurile ocolului. Recunoaste ca mai comite si nereguli, dar sustine ca in muntele pe care am filmat taierea este legala, cu toate ca arborii nu sunt marcati. A ramas ca verifica totusi zona pentru a se lamuri.
Muntii Maramuresului au fost macelariti in ultimii 23 de ani. Mii de hectare au fost rase de pe fata pamantului. Si acum se duc lupte grele pentru acapararea unor suprafete uriase de padure. Composesoratul Borsa se lupta sa primeasca 17.000 de hectare de padure. Inca din 2004 au o hotarare definitiva si irevocabila data de judecatori pentru a intra in posesia padurii dar pana acum nu s-a intamplat. Albu Gheorghe a fost secretarul composesoratului.
La sfarsitul anilor 90, Albu Gherghe era bun prieten cu Mihali Matei. Albu are teancuri de casete filmate in acea perioada. Impreuna filmau neregulile din padurile Maramuresului. Albu sustine acum ca totul era pentru santaj si ca Mihali facea bani din asta.
Arata acum semnele acelor vremuri. Sustine ca a fost batut de mai multe ori de cei pe care ii filma si ii santaja.
La inceputul anilor 2000, Albu Ghorghe si Mihali Matei incep lupta pentru redobandirea padurilor pe care composesoratul Borsa, asociatia proprietarilor, le avea inainte de 1948.
Cei doi devin in zona adevarati lideri. In 2000 blocheaza drumul national pentru a-si cere drepturile. Si cer autoritatilor padurea care a apartinut candva localnicilor. Intr-un raport al Romsilva se arata ca in ianuarie 2003 Mihali Matei a cerut comsieiei locale Borsa 17.000 de hectare de padure in numele asociatiei composesoarale Borsa. Intrucat termenul de depunere a cererilor expirase, cineva din primarie l-a ajutat sa isi inregistreze cererea pe aceeasi pozitie cu asociatia veteranilor de razboi. Incepe lupta pentru obtinerea padurii. In cele din urma Albu si Mihali ajung al judecatoria Alesd unde cer 11.000 de hectare de padure.
Albu Gheorghe s-a autodenuntat acum. In scrisoarea pe care a trimis-o anchetatorilor arata ca a folosit toate tertiplurile pentru a duce in eroare instantele. In plus, pecizeaza ca incarcarile de acum ale composesoaratului Borsa de a pune mana pe 17.000 de hectare de padure se bazeaza pe un fals.
In raportul Romsilva se arata ca Asociatia lui Mihali nu avea dreptul sa ceara 17.000 de hectare de padure.
In 2005, tot la Borsa, ia fiinta Composesoratul Cisla, care cere exact cat sustine Romsilva ca a avut composesoaratul inainte de 1948: 6.000 de hectare. Si le primeste pe loc. Vicepresedintele composesoratului este Dobra Darius. Cel care raspunde de impartirea padurilor din Maramures.
Mihali Matei sustine ca infiintarea composesoratului condus de Dobra a fost nelegala si ca de cum a primit padurea composesoratul s-a pus pe taiat.
Pentru mai multe retrocedari ilegale Dobra Darius a fost dat afara din sistem dar a fost repus in functie de Horj Pavel, actualul director al Directiei Silvice Maramures.
Horj Pavel a condus ani de zile padurile din Maramures. Iar intre 2008 si 2012 a fost deputat. Acum s-a reintors pe la sefia padurilor. Si numele sau este legat de taieri ilegale din aceasta parte a tarii. Intr-un raport al inspectoratului teritorial silvic se arata ca Horj Pavel a luat decizii care serveau drept „paravan” pentru punerea in valoare a masei lemnoase taiate in mod nejustificat de o firma din zona. De altfel, Horj recunoaste ca pentru muntii ramasi fara padure nu exista pedeapsa.
La Borsa de ani zile se taie fara nicio lege. Si acum se taie. Din 17.000 de hectare pe care le cere, Mihali Matei a reusit sa primeasca doar 69 de hectare. Acum le taie.
I-am cerut lui Mihali Matei sa mearga in teren pentru a confirma sau nu daca padurea din care se taie ii apartine. Dar nu a vrut.
Inca din 2005, composesoratul a dat statul roman in judecata la CEDO si cere daune de peste 60 de milioane de euro.
Munti intregi au ramas fara padure in Maramures. Pe mii de hectare. La Romania, te iubesc am aratat de mai multe ori dezastrul de aici. In primavara anului trecut ne-am intors pe Valea Tibaului, aproape de granita cu Ucraina.
Masinile care trec pe Valea Tibaului au numere cu „VAL”. „VAL” vine de la SC Valcanescu SRL, o firma care apare intr-un raport al corpului de control. Este mentionata aceasta firma de 40 de ori. Cu un prejudiciu de sute de mii de euro. Corpul de control face hartii, iar firma isi vede nestingherita de treaba in padure. Taie fara nicio apasare.
Am incercat sa luam legatura cu patronii acestei firme. Dar angajatii s-au inchis in sediu.
In rapoartele inspectorilor silvici se arata ca multe dintre taierile ilegale din muntii Maramuresului s-au facut cu acordul a doua ocoale private: Borsa Alpina si ocolul silvic composesoral Viseu.
Timis Nicoara este seful ocolului Alpina Borsa. Seful de ocol nu are habar insa despre dezastru cu toate ca prejudiciul depaseste milioane de euro. Nici macar nu a auzit despre datele din acest raport.
Ioan Tiplea este seful ocolul composesoral Viseu. Conform datelor din rapoartele inspectorilor silvici si ocolul sau a produs dezastru in munti. Taieri la ras pe suprafete mai mari de 3 hectare iar acolo unde ocolul trebuia sa faca taieri de igiena, adica sa scoata doar arborii uscati si rupti din padure, a taiat la ras.
Ocolul composesoral Viseu a dat aprobari si pentru taierile facute de SC Valcanescu. Seful de ocol spune ca a vazut la Romania, te iubesc ca aceasta firma taie ilegal.
Si din padurea statului s-a taiat ilegal. Imediat dupa ce s-a reintors la sefia padurilor Horj Pavel a desfiintat ocolul de stat de la Borsa. Mihali Danut, seful ocolului a intrat imediat in concediu medical. Si sta acasa, o casa mare, cu 4 etaje. Daca organele statele statului ar dori sa discute cu el l-ar gasi foarte usor acasa. Insa directia silvica ii cere sa predea echipamentul din dotare prin intermediul unor anunturi date la ziar. Armanent, masini...
Seful sau sustine ca pagubele produse de Mihali au fost destul de mari.
Horj Pavel nu a mai vrut sa comenteze dezvaluirile fostului sau subaltern. Directia Nationala Anticoruptie cerceteaza acum ilegalitatile de la Borsa. De ani de zile se stie cine taie ilegal si unde ajunge lemnul, dar nimeni nu misca un deget. Autoritatile statului: DNA, politie, parchet -toti cerceteaza dar nu ajung la nicio solutie. La dosarul anchetatorilor se afla si o intelegere care a fost semnata anul trecut inainte de campania electorala intre composesoratul lui Mihali Matei si candidatul la primaria Borsa, Mihali Toader. In document, membrii composesoratului se angajeaza sa il sustina pe candidat in lupta pentru primarie. Iar candidatul promite ca daca iese primar va da composesoratului 17.000 de hectare de padure. Iar presedintele composesoratului se angajeaza sa-l improprietareasca pe viitorul primar cu minimum 2.000 de hectare din cele 17.000 pe numele unor persoane din familie. In plus, ii promite si 20 la suta din daunele cerute statului roman la CEDO. Mihali Toader a iesit primar. Zile in sir l-am tot cautat. Mai mult sta la Bruxelles.
Si din padurea primariei Borsa s-a taiat ilegal. Munti intregi fara padure raman dovada ilegalitatilor care s-au comis in acest colt de lume. O hora in care silvicultorii si-au dat mana cu politicienii si impreuna au distrus padurea. Ce se intampla aici se intampla in toata tara. Acesta este mecanismul prin care padurile au disparut. Nimic din ce se intampla in padure nu se intampla fara acordul unor angajati ai statului. Oamenii care au datoria sa pazeasca padurea au distrus-o. Si nimeni nu a fost pana acum pedepsit. Oamenii acestia au savarsit un atentat la siguranta noastra, a tuturor. In goana dupa averi ne fura dreptul la aer si mediu sanatos. Tocmai de aceea le-am cerut politicienilor sa introduca in lege ca furtul unor cantitati mari de padure de peste un hectar sau de peste 300 de metri cubi reprezinta un atentat la siguranta nationala. Poate asa, intr-o buna zi cineva va plati pentru tot acest dezastru.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 24 noiembrie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
