Despre subiectul filmului n-am sa spun mare lucru, doar am sa amintesc declaratiile autorilor (Joel si Ethan Coen lucreaza mereu in tandem, chiar daca pe generic isi impart frateste functiile de regizor, scenarist, producator): "Noi n-am citit Odiseea lui Homer, dar am vazut o multime de filme care o ecranizau. Mai mult ne-am inspirat din romanul lui Joyce".
ai asta in conditiile in care "O Brother..." a fost nominalizat la premiul Oscar pentru scenariu "adaptat dupa un material deja publicat/adus la cunostinta publicului", in speta epopeea lui Homer.
La fel de bine ar fi putut sa se revendice de la filmul lui Preston Sturges "Sullivan's Travels" (1941), in care un regizor de succes, dornic sa se elibereze de hollywoodianism, pleca incognito intr-o lunga calatorie plina de peripetii, in cautarea autenticitatii si intru realizarea unui proiect cinematografic care sa-l reprezinte (titlul acestui ipotetic proiect: "O Brother Where Art Thou"...). Pozitionarea ironica a realizatorilor este evidenta: pe de o parte, filmul e o ecranizare a "Odiseei" in masura in care orice road-movie este o odisee, iar cele cateva repere limpezi (niste nume si caracteristici fizice ale personajelor, plus doua-trei situatii evidente) care trimit direct la poemul antic sunt chiar mai putine decat poti gasi, de exemplu, intr-un episod din "Xena" sau "Hercule".
Pe de alta parte, a afirma ca ai transpus cinematografic un autor antic pe care nu l-ai citit - si ca, in schimb, ai lucrat fara probleme cu textul dificil al lui Joyce - este perfect coerent cu spiritul ironic-absurd-sarcastic-deconcertant-naiv-parodic-neexplicitat-sec-elaborat al umorului coenian (daca unele dintre adjectivele insirate aici se contrazic reciproc, n-am ce face, adresati reclamatiile autorilor acestui stil inconfundabil).
Dincolo de foarte atractiva interfata a primului nivel de citire - naratiune excelent construita, situatii, dialoguri si personaje comice delicioase - se desfasoara o bogatie de subtexte, implicatii si posibile interpretari care l-ar face fericit pe autorul "Operei deschise" (si al "Numelui trandafirului", fireste).
George Clooney (Globul de Aur pentru cel mai bun actor de comedie in 2000) e nu numai excelent in rol, ci reuseste, in plus, sa mentina echilibrul intre pozitia lui de star protagonist si necesara integrare (si uneori camuflare) in peisaj pe care o presupune estetica autorilor, atat de atenti la cizelarea fiecarui detaliu si la locul exact pe care il ocupa fiecare element.
O mentiune speciala se cuvine imaginii semnate de Roger Deakins, nominalizata si ea la Oscar, operatorul englez facand minuni la capitolele cromatica si atmosfera (ne-am mai scos palaria in fata lui si cu ocazia precedentelor "Big Lebowski", "Fargo", "Barton Fink", "The Hudsucker Proxy" - toate semnate Coen - sau "Shawshank Redemption" si "Dead Man Walking").
Indiferent ce parere aveti despre cinematografia americana in general si despre autorii independenti in special, indiferent care va e gustul si care va sunt preferintele, recomandarea finala ar fi - vorba unor confrati: NU RATA?I!.
Daca nu de altceva, macar pentru a-i convinge pe distribuitorii romani sa importe si de-acum inainte filmele fratilor.
"O Brother Where Art Thou". SUA, 2000. R: Joel Coen. Cu: George Clooney, John Turturrro, Tim Blake Nelson, Charles Durning, Holly Hunter, John Goodman.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
