Mihai Vişinescu este un regizor care are, pe lângă pasiunea pentru documentare, una pentru albume unicat. Despre ele a şi vorbit într-un interviu publicat de „Ziarul de duminică”, în urmă cu câţiva ani: „O carte este un spectacol. O carte este un film. Un film îl poţi viziona şi după o sută de ani. O carte, la fel.” Albumele le publică la propria editură, Alexis, cu colaboratori aleşi pe sprânceană. Sunt casete de dimensiuni mari în interiorul cărora cititorul găseşte planşe independente cu text şi imagini. Aşa au apărut „Dorel Zaica şi Ucenicii”, „Constantin Gavenea - Lumea văzută printr-o lacrimă”, „Albumul unei prietenii: Nichita Stănescu-Vladimir Zamfirescu”. Aşa i se explică şi deviza: De ce să ai o viaţă simplă, când poţi avea una complicată?
Din păcate, toate aceste superbe albume sunt foarte scumpe şi niciunul nu s-a găsit şi nu se găseşte în vreo librărie. Cum să ajungă la ele publicul doritor e cam dificil. Trebuie să-l cunoşti pe Mihai Vişinescu sau să cunoşti pe cineva care-l cunoaşte pe Mihai Vişinescu ca să ajungi la albume.
La fel se întâmplă şi cu „Mari români”, albumul lansat la sfârşitul lunii ianuarie sub egida Institutului Cultural Român, un album bilingv româno-englez – „Mari români de pretutindeni/ Outstanding Romanians Far and Wide” – apărut în condiţii grafice excepţionale la Editura Alexis.
Albumul este însoţit şi de o serie de filme documentare intitulată „Gândit în România” (dedicată unor mari inventatori români: Victor Babeş, Anghel Saligny, Petrache Poenaru, Emil Palade, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Ana Aslan, Ion Cantacuzino, Hermann Oberth, Nicolae Vasilescu Karpen, Gogu Constantinescu şi Traian Vuia). La ambele proiecte au contribuit regizorul Dan Mironescu, scenaristul Emanuel Bădescu, compozitorul Petru Margineanu şi editorul Gabriel Coroiu.
Albumul „Mari români de pretutindeni/ Outstanding Romanians Far and Wide” a fost realizat după un concept de Mihai Vişinescu şi include prezentări ale unor personalităţi originare din România, care au fost remarcate în străinătate (Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, George Pomutz, Dora D’Istria, Emanuil Gojdu, Eudoxiu Hurmuzachi, Nicolae Tesla, George Enescu, Iulis Popper, Elena Văcărescu, Haricleea Darclée, Clara Haskil, Traian Vuia, Martha Bibescu, Constantin Brâncuşi, Marcel Iancu, Tristan Tzara, Gogu Constantinescu, Elvira Popescu, Victor Brauner, Vladimir Ghika, Jean Yonnel, Richard Wurmbrand, Matila Ghyka, Benjamin Fondane, Gherasim Luca, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ştefan Baciu, Dinu Lipatti, Alexandru Şafran, Ştefan Lupaşcu, Constantin Brăiloiu, Alexandru Busuioceanu, Sergiu Celibidache, Alexandru Ciorănescu, Paul Celan, Isidore Isou, Ionel Perlea, Eugen Ionescu, Eugen Drăguţescu, Constantin Silvestri, Vintilă Horia, Monica Lovinescu, Eugen Coşeriu, Andrei Scrima, Nicolae Georgescu-Roegen, E.G.Robinson, George Emil Palade, Ioan Petru Culianu – în total cincizeci de personalităţi, mult sub numărul românilor care au dus faima ţării pe alte meleaguri). Toate personalităţile sunt prezentate în funcţie de anul în care au realizat un fapt prin care s-au distins, prin urmare nu le veţi găsi în ordine strict cronologică. Autorii albumului: Dan Mironescu şi Emanuel Bădescu. Cuvânt înainte – Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român. Introducere – Basarab Nicolescu. Colecţia de planşe cuprinde fotografii de arhivă, documente, biografii esenţiale şi gânduri ale ale unor personalităţi originare din România, care au fost remarcate în străinătate.
„Nu vă aflaţi în faţa unei lucrări exhaustive dedicate acelor personalităţi deosebite, originare din România, care şi-au câştigat onorurile creativităţii lor deosebite în afara frontierelor României, când mai mari, când mai mici – scrie Radu Boroianu. Este o alegere subiectivă, şi prin aceasta, asumat, subiectivă. În acelaşi timp, o rememorare a cincizeci dintre numele marilor români, dispăruţi şi unii dintre ei pe nedrept uitaţi sau fals catalogaţi. Numărul acestor noi forme de remarcare a talentului şi inventivităţii unora ce fie nu au fost înţeleşi în epocă, fie au fost alungaţi (din ţară sau din memoria colectivă) pe nedrept, vor fi, de aici încolo, o preocupare a Institutului Cultural Român. Nu voi putea uita momentul de enormă emoţie când am intrat în prima formă de expunere a atelierului brâncuşian după moartea marelui sculptor. Vizibilă fiind emoţia, unul dintre custozii expoziţiei din Palais Tokyo m-a întrebat intrigat de unde sunt. I-am răspuns că din România. Răspunsul lui m-a indignat! Păi, ce legătură aveţi voi, custozii, cu BRÂNCUŞI? Iată de ce, vă invit să parcurgeţi cu atenţie acest mic îndreptar şi să-i rememorăm împreună cu unul dintre marii cărturari români de astăzi, profesorul universitar francez şi academician român, Basarab Nicolescu. Brandul de ţară? Falsă întrebare. Fiecare dintre cei aleşi de alcătuitori, fiecare din creaţiile lor ar putea să fie un brand al ţării noastre. Valoarea lor este valoarea perenă românească.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
