Ziarul de Duminică

Mărturii şi documente/ de Ziarul de duminică

Mărturii şi documente/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

29.09.2016, 23:50 142

Codruţ Constantinescu

Viaţa şi moartea în Gulag

Editura Vremea

 

Codruţ Constantinescu este istoric şi scriitor. A publicat volumele Hai-hui prin Occident (Editura Premier, Ploieşti, 2004), Studii irlandeze (Editura Institutului European, Iaşi, 2006), Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (Editura Polirom, Iaşi, 2007 în colaborare cu Mirel Bănică), A trăi pentru a citi (Editura Karta-graphic, Ploieşti, 2008), În labirint sunt umbre şi lumini (Editura Vremea, Bucureşti, 2011), Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă (Editura Vremea, Bucureşti, 2013), Epistolar genovez (Editura Vremea, Bucureşti, 2015). A publicat articole în numeroase publicaţii din România.

„Cartea de faţă nu poate cuprinde decât o mică parte dintre mărturiile lăsate de supravieţuitorii Gulagului. Am preferat să prezentăm nu numai liniile directoare ale vieţii şi morţii în Gulag (suferinţa, foamea, frânturi de normalitate, ideea de evadare etc.), ci şi să-i împărtăşim cititorului destinul individual al celor care au avut norocul să supravieţuiască. Traseele şi experienţele lor atât de umane sunt relevante pentru natura criminală a sistemului, fiecare având ceva din Odiseea lui Ulise, rătăcind din insulă în insulă, din lagăr în lagăr, din traumă în traumă, agăţându-se de viaţă pentru a relata chinurile trăite (mulţi dintre cei care şi-au scris mărturiile recunosc că aceasta a fost o datorie care i-a ţinut în viaţă şi le-a permis să lupte).” – Codruţ Constantinescu

 

„În amintirea tuturor victimelor regimurilor comuniste” – este mottoul cărţii. La   lansarea cărţii, autorul a declarat că Gulagul este partea esenţială din matricea comunistă, adoptat pentru că el presupune represiunea în forma ei cea mai brutală prin care regimului comunist a transformat societăţile. Cartea de faţă vine în continuarea volumului Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă în care se ocupa de intelectualii care se întorceau din Uniunea Sovietică şi începuseră să scrie favorabil despre aceasta.

În România suntem mai interesaţi de Gulagul din Republica Populară Română şi de zecile de mii de deţinuţi politici care au murit şi suferit în acest gulag autohton, însă prima data Gulagul a fost edificat în URRS, a declarat autorul, care a dorit să investigheze matricea originală, exportată apoi nu numai în România, dar în toate ţările lagărului comunist: în Europa, Asia, America de Sud, si chiar şi în Africa.

Dacă comunismul ar fi ajuns şi în alte ţări, precum Franţa şi Italia, ţinând seama că represiunea era o parte esenţială a regimului, s-ar fi aplicat şi acolo, cu minutiozitate, acelasi sistem de reprimare, remaca autorul.

Cartea de faţă, spune Codruţ Constantinescu, nu poate cuprinde decât o mică parte dintre mărturiile lăsate de supravieţuitorii Gulagului. Prin aceste mărturii autorul contrazice butada cu comunismul care ar fi fost „o idee bună prost pusă în practică”, demonstrând că „ideea bună” era, de fapt o minciună extrem de vicleană.

„Comunismul a eşuat lamentabil”, scrie Codruţ Constantinescu în Argumentul cărţii, „şi nu a reuşit să ascundă Adevărul şi poate că aceasta este una dintre marile învăţături istorice pe care le putem extrage, deşi a fost scump plătită de umanitate de-a lungul întregii sale evoluţii.”

 
 

Sorin Cristescu

Queen Marie of Romania

Letters to Her Mother

Vol 1. 1901-1906

Editura Tritonic

 

Volumul de faţă vine după „Queen Marie – Letters to Her King”, apărut la aceeaşi  editură Tritonic, în 2015.  Scrisorile din anii 1901 -1906 acoperă o perioadă în care căsnicia lui Ferdinand şi a Mariei se stabilizase după scandalul din 1899 legat de relaţia principesei cu ofiţerul Zizi Cantacuzino. Astăzi ştim că nu a fost vorba doar de zvonuri răuvoitoare. O scrisoare pe care am găsit-o in fondul arhivistic Regele Carol I personal, arată că suveranul fusese înştiinţat chiar de către aghiotantul principelui Ferdinand, lt. col Prezan, cel care, împreună cu soţia sa, Olga, doamnă de onoare a principesei Maria, însoţea perechea princiară în străinătate, despre sentimentele principesei pentru locotenentul Zizi Cantacuzino. Aghiotantul a primit de la Ferdinand, desigur în secret, cele două scrisori pe care Maria urma să le trimită sorei sale, Victoria Melila «Ducky», le-a copiat şi le-a expediat regelui. Cariera pe care a avut-o ulterior Prezan demonstrează că reginei Maria îi erau străine sentimentele de răzbunare, dar le fel de clar este faptul că nu avea posibilitatea de a îndepărta pe cei în care regele Ferdinand avea încredere.

Scrisorile către ducesa Maria de Coburg (1853-1920) sunt documente istorice de prim rang şi reprezintă cel mai veridic tablou al vieţii de la Curtea Regală a României.

 

Doina Vodă-Adace

Dosar 14755

Canalul şi familia tatălui meu, Alexandru Adace

Editura Integral

 

Cartea a apărut iniţial în Biblioteca virtuală a Memorialului Sighet. Una dintre puţinele atrocităţi comuniste aduse la cunoştinţa publicului în 25 de ani de la schimbarea regimului comunist. Alexandru Adace a fost fiul lui Justin Adace, farmacist şi senator liberal. Lider al Partidului Naţional Liberal la Iaşi. Ca şi tatăl său, a ajuns farmacist, sublocotenent în timpul războiului a primit Crucea Meritul Sanitar, clasa a II-a, a căzut prizonier la Odessa, dar a reuşit să se întoarcă în ţară. În 1946 a intrat în politică, înlocuindu-şi tatăl. În 1951 a fost arestat, condamnat la muncă silnică şi trimis la Canal. A fost urmărit de Securitate 19 ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO