In acest an se implinesc 550 de ani de la incoronarea lui Matei Corvin si 565 de ani de la nasterea sa. Am scris Matei, asa cum este indeobste cunoscut, si nu Matia, cum argumenteaza istoricii ca ar fi numele sau corect. Asadar, Matei sau Matia? Cat este adevar si cat este legenda in ceea ce se povesteste despre acest celebru rege al Ungariei, nascut din tata roman si mama unguroaica? La moment aniversar, o trecere in revista a datelor cunoscute si acceptate de specialisti despre personalitatea sa ni se pare nu numai interesanta, ci si utila. Cu atat mai mult cu cat acest subiect a fost abordat si la sedinta comuna a guvernelor din Romania si Ungaria, desfasurata la Sibiu in noiembrie 2007, cand a fost luata initiativa infiintarii la Cluj-Napoca, in casa in care s-a nascut marele rege, a unei expozitii comemorative consacrate acestuia. O captivanta sinteza a informatiilor existente, dar si a legendelor tesute de-a lungul secolelor pe marginea vietii si domniei lui Matei/Matia Corvin ne este oferita de Tudor Salagean, sef de sectie la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. (Radu Constantinescu)
Cladirea in care, la 23 februarie 1443, s-a nascut Matia, cel de al doilea dintre fiii lui Ioan de Hunedoara, dateaza de la inceputul secolului al XV-lea. Atunci, un intreprinzator al epocii al carui nume nu ni s-a pastrat a achizitionat doua constructii din Cetatea Veche a Clujului si a ridicat in locul lor o casa spatioasa, care a devenit, in urmatoarele doua secole, cel mai confortabil si mai costisitor han al Clujului. Cladirea este situata pe latura de nord a micii piatete (cca 15 x 25 m) situate la intersectia strazilor Matei Corvin, Sextil Puscariu, Virgil Fulicea, Victor Deleu si Franklin Delano Roosevelt, in apropierea locului in care se afla, cu sapte secole in urma, principala poarta de intrare in asa-numita "Cetate Veche" a Clujului. Aceasta piateta, impreuna cu strada Matei Corvin si cu un segment al strazii Victor Deleu, a fost transformata de municipalitatea clujeana, in cursul anului 2006, in zona pietonala, parte a unui amplu proiect de valorificare turistica a patrimoniului istoric al orasului.
In februarie 1443, cand Elisabeta Szilagy, sotia lui Ioan de Hunedoara, aflata in drum spre Buda, a poposit pentru o perioada mai indelungata la Cluj, unde i-a venit si sorocul, proprietarul hanului era un anume Iacob Mehffi. Cheltuielile legate de sederea aici a sotiei voievodului Transilvaniei au fost suportate, probabil, de municipalitatea clujeana. Nu trebuie uitat ca trecusera doar cinci ani de cand orasul isi pierduse o mare parte a privilegiilor, ca urmare a asocierii locuitorilor sai la "rascoala de la Bobalna" (1437-1438). Ioan de Hunedoara era voievodul din partea caruia clujenii asteptau restituirea acestor privilegii, si era firesc ca ei sa profite de sansa reprezentata de prezenta Elisabetei Szilagy in orasul lor. De asemenea, voievodul era un adevarat om al momentului: el devenise, in martie 1442, salvatorul Transilvaniei ca urmare a victoriei de langa Sibiu asupra lui Mezid beg, si apoi eliberatorul Tarii Romanesti ca urmare a unei alte victorii rasunatoare obtinute, in septembrie acelasi an, asupra turcilor condusi de beilerbeiul Rumeliei, Shehabeddin. Matia fusese conceput, prin urmare, in intervalul dintre cele doua batalii, in perioada in care voievodul realiza mobilizarea fortelor Transilvaniei pentru cea dintai ofensiva incununata de succes impotriva otomanilor.
Matia sau Matei?
O precizare referitoare la numele corect al marelui rege mi se pare obligatorie. Adesea, Matia este numit in mod gresit "Matei", o eroare destul de frecventa atat in istoriografia romana, cat si in formularile cotidiene. Fiul lui Ioan de Hunedoara purta, in realitate, numele apostolului Matia, si nu pe acela al evanghelistului Matei. Cele doua nume sunt distincte si in limbile latina (Matthias, respectiv Mattheus) si maghiara (Matyas, respectiv Mate), ca de altfel in mai in toate limbile europene. Astfel, in italiana regele este numit Mattia, in germana si engleza Matthias, in ceha Matyao, in slovena Matija, in croata Matija sau Matijao (legendele populare croate il amintesc sub numele de dobri kralj Matijao, "Matia, regele cel bun"), in sarba de asemenea Matija, in poloneza Maciej. Singurii care folosesc pentru a-l desemna pe Matia un nume derivat din acela al evanghelistului Matei sunt slovacii: Matej Korvin. Numele apostolului Matia este de asemenea prezent in toate editiile romanesti ale Noului Testament. Incepand cu Gheorghe Sincai, istoricii romani din Ardeal l-au numit intotdeauna marele rege Matia sau Matias, forma intalnita, de altfel, si in scrierile lui Nicolae Iorga.
Recunostinta clujenilor
Nasterea lui Matia la Cluj a fost, asadar, una aproape intamplatoare, insa aceasta "intamplare" nu a fost tratata cu indiferenta nici de marele rege, si cu atat mai putin de locuitorii orasului. In anul 1467, dupa ce a infrant, avand si sprijinul clujenilor, rebeliunea unei factiuni a nobilimii transilvane care ii era ostila, Matia Corvinul si-a demonstrat afectiunea fata de casa in care vazuse lumina zilei, scutindu-i pentru totdeauna pe proprietarii ei de achitarea taxelor si impozitelor. Aceasta scutire a transformat "casa Matia" intr-o proprietate extrem de valoroasa, cu atat mai mult cu cat ea a fost recunoscuta si confirmata de regii si principii care i-au succedat.
Matia Corvinul a facut orasului si alte servicii importante. In 1470, el a donat Clujului targul Cojocna, centru de exploatare a sarii, care a contribuit la cresterea veniturilor orasului. Prin hotararile din 1467, 1478 si 1485, Matia a incurajat asezarea in oras si eliberarea iobagilor care, in prealabil, isi achitasera obligatiile fata de stapanii lor. Preocupat de buna functionare a administratiei urbei, Matia a decis, in 1468, instituirea unei paritati in Consiliul celor O Suta intre patricieni ("oamenii cu stare buna") si membrii breslelor, care aveau dreptul sa isi desemneze, fiecare, cate 50 de reprezentanti. Domnia sa este legata de finalizarea, refacerea sau inceperea constructiei catorva dintre cele mai reprezentative monumente ale orasului. De aceasta epoca sunt legate atat finalizarea bisericii Sf. Mihail, in preajma anului 1480, cat si completarea incintei fortificate a orasului prin ridicarea, in preajma anului 1475, a Turnului croitorilor. Cea mai importanta ctitorie clujeana a lui Matia a fost insa biserica franciscanilor minoriti (in prezent Reformata) de pe strada Lupilor (astazi M. Kogalniceanu), finantata printr-o consistenta donatie regala, a carei constructie a inceput in 1486, si care ii poarta si ea, pana astazi, numele ("Biserica lui Matia").
Matia - ostas si carturar
Matia Corvin a fost unul dintre marii regi ai Renasterii europene. El a deprins meseria armelor inca din copilarie, fiind o prezenta obisnuita in taberele militare, alaturi de ilustrul sau tata. Matia era insa o fire retrasa, inclinata spre studiu, spre arta si spre cercetarea misterelor lumii. Aceasta reputatie de carturar (se pare ca el vorbea fluent nu mai putin sase limbi: romana, maghiara, latina, croata, ceha si germana) l-a ajutat, in 1458, pe tanarul de numai 15 ani sa fie acceptat de cea mai mare parte a factiunilor aristocratice in calitate de rege al Ungariei. Cei care isi imaginau ca Matia va fi un rege marioneta, incapabil sa treaca dincolo de pragul cabinetului sau de lectura, s-au inselat amarnic. Matia a controlat turbulenta aristocratie ungara cu o mana de fier, prin intermediul unui instrument de dominatie creat de el insusi: faimoasa Armata Neagra, alcatuita din mercenari foarte bine pregatiti si excelent echipati. In fruntea acestei armate - reper important in istoria militara a Europei - Matia a obtinut, in 1469, titlul de rege al Boemiei, iar in 1486 pe acela de duce al Austriei.
Implinirile culturale din epoca sa nu au putut fi egalate in secolele urmatoare. Matia a sprijinit financiar artisti, oameni de litere, oameni de stiinta, a adus la curtea sa din Buda pe unii dintre cei mai mari sculptori, pictori, istorici si astrologi europeni. Preocupat de alfabetele magice, a reinviat scrierea runica, folosind-o in mesajele secrete destinate apropiatilor sai. Viata sa privata a fost, in schimb, mai putin incununata de succes. Prima sa sotie, Elisabeta Cilli, a incetat din viata la o varsta frageda, lasandu-l pe Matia vaduv la varsta de doar 15 ani. In 1464, a doua sa sotie, Ecaterina Podebrady, fiica regelui husit al Boemiei, in varsta de doar 15 ani, s-a stins la nasterea unui copil nascut de asemenea mort. Singurul sau fiu, Ioan Corvin, a fost unul nelegitim, fiind produsul relatiei sale cu o locuitoare din Breslau (Wroclaw). Cea de a treia sa casatorie, cu Beatrix de Aragon, fiica regelui Neapolelui, s-a dovedit o alegere mai mult decat nefasta: intriganta si geloasa, furioasa pe incercarile sotului ei de a-l desemna ca succesor pe Ioan Corvin, Beatrix pare sa fi fost aceea care l-a asasinat pe Matia, prin otravire, in 1490, la varsta de numai 47 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
