Desi a detinut functia de presedinte alConsiliului de Stat doar in ultimii patru ani ai vietii, iar pe ceade presedinte al Consiliului de Ministri din 1952 până in 1955,muncitorul electrician Gheorghe Gheorghiu-Dej (cu patru claseprimare si trei industriale) a fost cel care a condus de faptstatul român din clipa in care Stalin si-a arătat, in mai 1952,preferinta pentru el.
Era o preferinta in defavoarea"triumviratului deviationist de dreapta" Ana Pauker, Vasile Luca siTeohari Georgescu, alături de care Dej trebuise să impartă putereain stat după ce fusese ales secretar general al PCR la 21 octombrie1945, tot ca urmare a indicatiilor lui Stalin.
Gheorghiu-Dej se afirmase caunul dintre principalii organizatori ai grevei ceferistilor de laUzinele Grivita, din 1933, pentru care fusese judecat si condamnatla 12 ani de muncă silnică, evadând cu ajutorul avocatului comunistIon Gheorghe Maurer, cu putin inainte de 23 august1944.
In ciuda aparentelor de bonomiesi modestie, Dej a fost obsedat de putere si complexat deintelectuali, ceea ce explică implicarea decisivă atât in executialui Stefan Foris (fost secretar general al partidului) in 1946, câtsi in arestarea, judecarea si executarea intelectualului LucretiuPătrăscanu, in 1954.
S-a sprijinit in acapararea siexercitarea puterii absolute pe Securitatea condusă de PintilieBodnarenko si Alexandru Nicolschi, declansând mai multe valuri deteroare soldate cu ani grei de deportare, muncă silnică, inchisoarepentru sute de mii de români, fie acestia fosti oameni politici,potentiali rivali, intelectuali dizidenti sau tărani ce seimpotriveau colectivizării fortate.
După destalinizarea incepută deHrusciov in URSS, stalinist convins fiind, Gheorghiu-Dej s-a opusunui proces similar in România si a adoptat un joc politic dublu,de cvasiindependentă fată de Moscova si apropiere de Occident,concomitent cu mentinerea represiunii in tară. Astfel, el a respinsplanul Valev si a fortat industrializarea tării, a initiat(sprijinit de Ion Gheorghe Maurer) contacte si acorduri economicesi comerciale cu Occidentul si mai ales cu SUA (pentru care R.P.România a devenit un taste case).
Stăpân pe situatia politică dintară, Gheorghe Gheorghiu-Dej a permis la inceputul anilor 60 uneleacte de liberalizare in domeniul culturii prin publicarea unortexte marxiste până atunci cenzurate, schimburi culturale cu tărioccidentale (cărti, filme, ziare, teatru, turism) si chiarincetarea bruierii unor posturi de radio occidentale.
Cele mai cunoscute acte ale salerămân deportarea in Bărăgan si Moldova a tăranilor din Banat,deschiderea Canalului Dunăre - Marea Neagră ca loc de calvar simartiraj pentru zeci de mii de detinuti politici, "Declaratia dinaprilie" 1964 cu privire la problemele miscării comuniste simuncitoresti internationale, prin care a fost oficializată politicade distantare fată de Moscova, precum si gratierea unui mare numărde detinuti politici in 1963 si 1964, atunci când se simtea sigurpe stabilitatea regimului său.
CALIN HENTEA (n.2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude)in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008),lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoica ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. Aefectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multevolume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara inRomânia si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului deDuminica" si revistei "Flacara".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
