Ziarul de Duminică

MEMORIA CARTII POSTALE / "Uteceul duce greul"

MEMORIA CARTII POSTALE / "Uteceul duce greul"
16.09.2009, 15:37 367
La douăzeci de ani de la pierderea actualităţiirefrenului-banc "Uteciştii de azi, refegiştii de mâine" - parafrazăa sloganului oficial "Uteciştii de azi, comuniştii de mâine" -,imaginea acelei organizaţii de masă, in care erau băgaţi, de voie,de nevoie, aproape toţi tinerii, este pierdută in văluluitării.
Da, să fi fost, pe timpul lui Ceauşescu, membru de partid maiinsemna ceva, era o afacere (sic) oarecum palpabilă şi certprofitabilă, in timp ce condiţia de utecist nu reprezenta altcevadecât că nu erai un infractor sau un paria al acelei societăţisocialiste multilateral dezvoltate; dimpotrivă, excluderea din UTCechivala cu o prematură şi definitivă marginalizare socială şiprofesională.
A fost destul de dificil chiar şi pentru istoricii comuniştispecializaţi in subordonarea istoriei intereselor ideologice alenomenclaturii să decidă asupra unei date de naştere, cât de câtcredibile şi cât mai apropiate de cea a PCR, pentru UniuneaTineretului Comunist - pepiniera partidului. In fine, comisiastabilită de Partidul Muncitoresc Roman (PCR-ul de conjuncturărezultat prin contopirea comuniştilor cu o parte dinsocial-democraţi in in 1951) a optat ca dată de naştere a UTCpentru 19-20 martie 1922. Atunci a avut loc la Bucureşti"Conferinţa generală a tineretului socialist", prin care s-aconstituit Uniunea Tineretului Socialist, ce va fi confiscată şitransformată de comunişti la 1 mai 1924, printr-un act formal, pehârtie, in Uniunea Tineretului Comunist din România (UTCdR), casecţie a Internaţionalei Tineretului Comunist şi subordonatăpolitic Partidului Comunist din România (PCdR).
Puţini şi subţiri cât erau, mai mult pe la Moscova decât prinţară, atât comuniştii seniori din PCdR, cât şi cei juniori dinUTCdR au fost scoşi in afara legii in 1924 prin Legea Mârzescu,pentru activităţi subversive impotriva intereselor naţionale, şi aurămas aşa până la lovitura de stat de la 23 august 1944. Ambeleorganizaţii au rămas marginale, cu doar câteva sute de membri ceprimeau bani şi ordine de la Moscova pentru publicistică,propagandă şi agitaţie clandestină.
Puţini dintre cei peste 4 milioane de membri UTC din anii 80ştiau (şi, dacă ar fi ştiut, puţin le-ar fi păsat) că organizaţialor s-a autodizolvat de două ori: in 1936 (până in 1939) pentruslabe performanţe, in urma unei decizii a InternaţionaleiTineretului Comunist, iar apoi in iunie 1945, ca manevrădiversionistă pentru atragerea, prin inşelăciune, a tineretului cusimpatii de stânga in organizaţia Tineretul Progresist. La fel depuţin le-ar fi păsat milioanelor de tineri inrolaţi automat in UTC,incepând cu cei din clasa a X-a, de contradicţia flagrantă dintrenaţionalismul primitiv promovat de Nicolae Ceauşescu (fostprim-secretar al UTC după 23 august 1944) in anii 70-80 şiprevederea din Rezoluţia Congresului de absorbţie a tuturororganizaţiilor de tineret in Uniunea Tineretului Muncitor (UTM) din19-21 martie 1949, care stipula datoria membrilor de a iubi URSS,PCUS, pe Stalin şi desigur PMR.
Acelaşi document trasa drept sarcină tinerilor utemişticombaterea huliganismului (fără nici o aluzie vizionară asupra"huliganilor" de peste 40 de ani din decembrie 1989 de laTimişoara), "a beţiei şi atitudinilor netovărăşeşti faţă de femeie"(se pare că acestea erau foarte frecvente din moment ce eraumenţionate in cam toate documentele ideologice comuniste), dar maiales a atitudinilor de "ploconire nedemnă faţă de culturaimperialismului şi deprinderile burgheze".
Lista prim-secretarilor UTM (UTC) şi mai ales profilulprofesional şi cultural al acestora reflectă in mare măsură naturareală a acestei organizaţii. După tipograful Gheorghe Florescu, i-aurmat in 1952 strungarul Vasile Muşat, apoi electricianul CornelFulger in 1954, pentru ca ajustorul mecanic şi cazangiul delocomotive Virgil Trofin să se dovedească mâna-forte a partiduluiintre 1956 şi 1964. Au urmat la conducerea UTC "intelectualii" custudii la Moscova sau la "Şcoala superioară de partid ŞtefanGheorghiu" şi loialitate verificată precum Ion Iliescu (1967-1971),Dan Marţian (1971-1972), Panelimon Găvănescu (1979-1983), NicuCeauşescu (1983-1987, virtual moştenitor al dinastiei Ceauşescu laconducerea partidului şi a statului).
Pe de altă parte, UTC-ul a patronat in anii 70 şi 80 dintrepuţinele ziare şi reviste lecturabile şi decente in peisajulmediatic atât de sărac, tern şi obsesiv subordonat propagandei departid şi cultului personalităţii lui Stalin şi apoi a luiCeauşescu, precum "Pogonici" (din 1949), "Luminiţa" (1956-1979),"Cutezătorii" (din 1967) - care erau mult sub nivelul şi calitateasăptămânalului "Vaillant, le journal de Pif" publicat de comuniştiifrancezi şi tipărit in România, la Sibiu -, "Ştiinţă şi tehnică"(publicaţie care edita "Colecţia de povestiriştiinţifico-fantastice" şi "Tehnium"), "Viaţa studenţească" (din1956), "Amfiteatru" (din 1966).
Recurgând la o combinaţie intre mobilizarea forţată (peşantiere la moloz, pe câmp la culesul recoltei, pe stadioane laspectacole omagiale sau la Şosea ca aplaudaci ai coloaneloroficiale) şi un sistem de recompense şi avantaje deloc neglijabile(preferinţă la un loc de muncă la oraş şi o locuinţă de stat labloc, excursii gratuite, promovări facilitate, medalii onorifice),UTC-ul a asigurat o pârghie de control şi supraveghere permanentă atinerilor, cei faţă de care chiar şi Lenin resimţea o teamă ţinândcont de potenţialul rebel, de frondă al acestora.

CĂLIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) şidoctor (Magna cum Laude) in ştiinţe militare, a fost ofiţer incadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar deteleviziune si presă scrisă şi apoi ca ofiţer specialist inoperaţii psihologice in cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO inKosovo şi Afganistan. A publicat mai multe volume desprepropagandă, război mediatic şi istorie militară in România şiStatele Unite. Din 2008 este colaborator permanent al "Ziarului deDuminică" şi revistei "Flacăra".

AFACERI DE LA ZERO