Ziarul de Duminică

Miciurin cel roşu şi Borlaug cel verde/ de Alexandru Ciolan

Miciurin cel roşu şi Borlaug cel verde/ de Alexandru Ciolan
19.05.2011, 23:45 840

Rusul Ivan Vladimirovici Miciurin (1855-1935, foto 1) a fostlucrător feroviar sub regimul ţarist şi membru de onoare alAcademiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice sub regimul bolşevic. Arămas în istorie ca mare încrucişător de peri cu plopi şi derăchite cu micşunele. A lăsat în urmă câteva vorbe de duh precum:"Ştiinţa poate fi într-adevăr reorganizată numai pe baza doctrineilui Marx, Engels, Lenin şi Stalin" sau "Nu putem aşteptabinefacerile naturii, trebuie să i le smulgem". A fost decorat cuOrdinul Lenin iar oraşul în care a văzut lumina zilei îi poartănumele (Miciurinsk).

Americanul Norman Borlaug (1914-2009, foto 2) a încrucişatsoiuri de grâu şi porumb şi a lăsat lumii câţiva hibrizi care audublat sau chiar triplat producţiile la hectar şi, zice-se, ausalvat de la moarte prin inaniţie un miliard de indieni şipakistanezi, dar au distrus diversitatea biologică. A fostîncununat cu Premiul Nobel pentru Pace în 1970 pentru că oferiselumii "o alternativă pentru pace şi pentru viaţă - revoluţiaverde". Nu ştim ca numele lui să fie purtat de vreun orăşel sau devreo ulicioară.

"Revoluţia verde" despre care se vorbea în motivaţia acordăriiNobelului este prima (cronologic) dintre cele trei realităţidistincte desemnate de sintagmă. Aplicată pentru prima oară înMexic, graţie finanţării cercetărilor de către fundaţia americanăRockefeller, politica voluntaristă de transformare a agriculturiiîntr-o activitate de tip industrial (folosind seminţe selecţionate,mecanizarea, chimizarea, irigarea, iradierea) promitea cerul şi,mai ales, pământul. Mexicul îşi asigura, în 1951, grâul necesarpentru consum intern şi începea chiar să exporte, iar americanii,la rându-le, începeau să exporte, în anii '60, în Asia de Sud-Estmodelul acesta de revoluţie agrară. India, printre cele mai săraceţări ale lumii, trebuia să fie ajutată să scape de foameteaendemică, ferind-o, totodată, de pericolul de a intra în sfera deinfluenţă sovietică. Fundaţia Ford a colaborat fructuos cu guvernulde la New Delhi, astfel că începând cu anul 1965 s-au introdus peterenurile aride şi semi-aride din nordul şi nord-vestul ţăriiseminţe selecţionate, ogoarele au început să fie irigate şifertilizate chimic. Lucrurile au mers din bine în mai bine,producţiile au crescut constant, dar visul cel frumos a fostspulberat în anii '90 de acumularea efectelor pe termen lung aleunor asemenea practici artificiale, nesănătoase de agricultură.Studii recente dovedesc secătuirea pânzei freatice, poluareaapelor, existenţa chimicalelor în alimente peste limitele admise.Revoluţia verde pentru care în 1970 se decerna Nobelul pentru Paces-a dovedit a fi fost la fel de rea ca revoluţia roşie…

În a doua "revoluţie verde", cea a zilelor noastre, adjectivulcromatic din componenţa sintagmei este un sinonim pentru "ecologic"sau "ecologist": "Revoluţia verde creşte preţul gazelor. Guvernulbritanic a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, că şi cetăţeniitrebuie să participe la efortul general impus de strategiarenunţării la petrol. Revoluţia ecologică, a cărei necesitate afost impusă atât de încălzirea globală, cât şi de creştereaneîncetată a preţului ţiţeiului, va fi suportată de fiecarelocuitor prin mărirea facturilor la gaze cu 37 la sută"(adevarul.ro 30 VI 08).

Există, în sfârşit, o a treia "revoluţie verde", de data aceastauna politică (foto 3), aplicată mişcărilor de protest din 2009 şi2010 din Iran: "Dacă s-ar dori neapărat proclamarea revoluţiei dinIran drept una «colorată», atunci culoarea ei ar fi una singură:cea verde, islamică" (ziare.com 21 VI 09).

Şi Miciurin cel roşu, şi Borlaug cel verde credeau că lumea e oplastilină pe care o pot modela după bunul lor plac. Deosebireadintre ei este că Miciurin s-a crezut Dumnezeu în pepinieraproprie, pe când Borlaug şi-a întins lucrarea păguboasă peste toatălumea.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolventde spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO