Până de curând, când a început să se vorbească despre monitorulLCD al notebook-urilor ("Laptop-ul dispune de un procesor, unitateCD-ROM şi un monitor LCD de 14,1 inci", J.naţ. 27 XII 2004 p. 13),diferenţa dintre display şi monitor părea a fi aceea că display-uleste integrat în corpul unui obiect tehnic şi nu exterior lui, camonitorul. Diferenţa se păstrează încă în cazul telefoanelor mobilesau al calculatoarelor (maşinilor de calculat), care nu au monitor,ci display ("Un alt produs apreciat la CES a fost ecranul colorataşat unui nou telefon mobil produs de Sanyo, al cărui display, în256 de culori, constituie o realizare de excepţie pe piaţatehnicii", Adev. 15 I 02).
Înainte de a trece la familia lexicală şi la noii ei membri, sărecapitulăm (pentru că nu toate sunt prezente în dicţionareleromâneşti) sensurile lui monitor pe care le datorăm limbiiengleze:
1. Aparat de recepţie utilizat într-o cameră de control pentru asupraveghea calitatea imaginii sau a sunetului uneitransmisii.
2. Aparat de recepţie plasat în diferite părţi ale unui studiou deteleviziune astfel încât publicul să urmărească momenteleînregistrate anterior.
3. Aparate de recepţie folosite în sisteme cu circuit închis,precum o sală de operaţii etc.
4. Unitatea de afişare a informaţiilor conectată la uncomputer.
O evoluţie interesantă, operată în interiorul limbii române, bazatăînsă pe o folosire greşită, este sintagma monitorul televizorului,în care sensul lui monitor este acela de "ecran" ("Practic,televizorului i se ataşează o conexiune, via satelit, cu banca lacare ai conturile, serviciul funcţionând apoi în regim deInternet-banking, doar că operaţiunile de transfer bancar, plăţietc. se fac cu ajutorul telecomenzii, alegând din meniurile afişatepe monitorul televizorului, operaţiunea dorită", R.l. 26 VI 06 p.5).
Monitoraj "supraveghere", venit din franceză (monitorage este forma"recomandată de Administraţie" în locul engl. monitoring; atestatîn franceză din 1967), fiind un termen tehnic, a intrat în românărelativ rapid, prima consemnare fiind din 1982 ("A fost concepută oinstalaţie de «monitoraj», care permite supravegherea în permanenţăa respiraţiei şi ritmului cardiac ale copilului…", Sc. 29 V 82 p.5), spre deosebire de monitoring, venit direct din engleză, carepare a nu avea în română mai mult de 15-20 de ani ("Organizareareţelei de monitoring pentru supravegherea faunei şi florei...",R.l. 14 V 94 p. 5).
A monitoriza este format în română, după engl. to monitor (estedeci un calc) după 1990, făcând parte din noua limbă de lemn apoliticii şi administraţiei. Pe lângă sensul din engleză, "aurmări, a supraveghea" ("Redactorii specializaţi ai agenţieimonitorizează zilnic 15 ziare", R.l. 9 VIII 93 p. 1), şi-adezvoltat un sens autohton: "a modera, a conduce (o discuţie)"("Discuţia despre cultură şi învăţământ în tranziţie a fostmonitorizată de către T.T.", "22" 30 / 94 p. 11).
Monitorizare "supraveghere" datează, ca termen medical (şi,probabil, şi ca termen tehnic, pentru care ne lipsesc însăatestările), dinainte de 1989 ("Cluj-Napoca: La clinica medicalănr. 1 a fost dată în funcţiune o staţie centrală de monitorizarepentru bolnavi cardiovasculari…" R.l. 11 I 83 p. 1), dar folosireaîn limbajul politic este postdecembristă ("Doi observatori şaiConsiliului Europeiţ vor continua monitorizarea României prinrapoarte alcătuite din 6 în 6 luni", "22" 41 / 94 p. 6). Foarterecentă este, evident, şi folosirea termenului pentru a desemnatehnica de supraveghere cu camere video ("Primăria sectorului 3 aînceput monitorizarea video a 16 intersecţii «criminogene»", G. 24III 07 p. 3).
În antichitatea latină, monitorul îşi ajuta stăpânul să recunoascăpe stradă cunoscuţii. Astăzi, ajută la împărţirea amenzilor… Frumosam evoluat!
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
Cuvinte cheie: monitor, display, monitoraj, monitoring, amonitoriza, monitorizare
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
