In prima jumătate asecolului XX, multiplicarea documentelor se făcea cu ajutorulmimeografului: se dactilografia, fără panglică, textul pe o matriţăfolosită apoi la imprimarea cu cerneală pe hârtieobişnuită.
Era o modalitateieftină de tipărire in tiraje mici, dar avea dezavantajul că nureproducea decât text, nu şi imagini. Marele salt inainte spreapariţia reprografiei (cuvânt-valiză format in engleză, prin1960, din repro(duction) + (photo)graphy pentru adesemna totalitatea tehnicilor de multiplicare a documentelor) l-areprezentat aplicarea efectului fotoelectric (emisia de electronisub acţiunea luminii).
Drumul a fostdeschis de experimentele unui fizician bulgar, Gheorghi Nadjakov(1896-1981), care, prin 1937, a observat că, plasate intr-un câmpelectric şi luminate, unele materiale rău conducătoare deelectricitate (numite dielectrice) se polarizează electric şi căpolarizarea se păstrează pe intuneric. Un fizician american,Chester Carlson (1906-1968), funcţionar la Biroul american depatente, obligat să alerge incontinuu pentru a face nenumăratecopii după nenumărate documente, şi-a propus să găsească o soluţiecomodă (era, nefericitul, bolnav de artrită) pentru realizareacopiilor.
Şi-a transformat,prin urmare, bucătăria in laborator şi a continuat experimentele indomeniul fotoconductivităţii. In 1938 a patentat electrofotografia.Era, insă, prea devreme… Firmele vremii se mulţumeau cu copii laindigo sau mimeografice. Intre 1939 şi 1944, se spune, douăzeci demari companii, printre care IBM şi General Electric, l-au dat peuşă afară ori de câte ori le prezenta descoperirea - invenţia luinu era cerută de piaţă. Abia in 1944 a fost băgat in seamă de oorganizaţie nonprofit care, intuind potenţialul invenţiei, i-aincurajat cercetările.
In 1947, Haloid, ofirmă de buzunar producătoare de hârtie fotografică, s-a arătatinteresată de producerea unei maşini de electrofotografiatdocumente. Simţind că procedeul avea un nume prea complicat pentrumemoria oamenilor de afaceri cărora li se adresa noul aparat,Haloid a consultat un specialist in limbi clasice care să propunăun nume mai potrivit. Aşa s-a născut, prin 1948, termenulxerografie (din gr. xeros "uscat" şi graphia"scriere", deci: "scriere uscată", pentru a o deosebi de scrierea"udă" care se folosea de cerneală pentru obţinereacopiilor).
Firma Haloid ainregistrat numele, a creat prima "maşină xerox" şi s-a rebotezat"Xerox Company". Succesul a fost fulgerător. Maşina de fotocopiat afost identificată cu marca inregistrată Xerox, care a devenit numecomun. In zadar s-a străduit firma, care creştea tot mai mult şi setemea să nu fie identificată cu un singur produs al ei, săimpiedice, prin costisitoare campanii mediatice, folosirea mărciiXerox ca nume generic pentru aparatul de xerografiat.
In română, inpofida campaniei publicitare de după 1990, avem substantivul neutruxerox, care desemnează şi aparatul de copiat ("dolari traşila xerox", R.l. 7 VIII 93 p. 1), şi copia ("Imi tragi unxerox", 7 seri 22 / 99 p. 16) şi care intră in componenţa sintagmeia trage la xerox ("să tragă la xerox pagini de cartesau de revistă", Sc. 8 X 78 p. 4). Şi avem şi verbul axeroxa ("Oamenii aceştia formidabili care ne «xeroxează»cărţile", R.lit. 14 X 82 p. 4), care a căpătat chiar sensul figurat"a copia" ("Este interesant de văzut dacă exemplul va fi urmat şide către români, care se grăbesc a xeroxa mai toate modelele",Evenimentul 16 III 02).
Spre satisfacţiafirmei Xerox, româna are insă la indemână şi verbul axerografia ("Mai multe cărţi pe care el credea că le deţine inexclusivitate s...t xerografiindu-le «subversiv» inainte de1989", Lit. 32-34 / 95 p. 2) şi substantivul xerocopie("După un proces-fulger, 14 apartamente şi un teren din Braşov,făcute cadou unei moarte pe baza xerocopiei unui contract măsluit",G. 27 VII 06 p. 15), ambele, insă, mult mai rare in limbajulcolocvial decât xerox şi a xeroxa.
Aparatul demultiplicat mai este numit şi fotocopiator, substantivformat după fr. photocopieur ("achiziţii de echipamente ITşi de comunicaţii, respectiv computer, laptop, fotocopiator...",Adev. 21 VIII 08), şi fotocopier, din engl.photocopier ("firma japoneză Canon a creat unfotocopier in culori, dotat cu scanner şi laser.", Fl. 10 II89 p. 21), dar şi, abreviat, copiator ("cele mai noi modelede: copiatoare de birou...", R.l. 30-31 V 92 p.8).
Nu putem incheiaaceste rânduri fără a evidenţia originea modestă a copiatorului:marile firme i-au refuzat venirea pe lume pentru că nu i-au inţelesutilitatea, iar părinţii comerciali sunt o fundaţie nonprofit şi omicrointreprindere care a crescut tocmai datorită lui - ceea cecontrazice aserţiunea că inovaţia este apanajul exclusiv alfirmelor mari, care având putere financiară pot incurajacercetarea.
Exemplificări şidatări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţigăsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente),aflat in pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRUCIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
