Englezesculshop are origini germanice neindoielnice. Intrebarea pe caresi-o pun etimologistii si istoricii limbii engleze este daca s-adezvoltat intern (continuând un paleogermanic, de altfel neatestat,skoppan) sau este de fapt un imprumut al englezei medii(prima atestare dateaza de pe la 1300) din vechiul francezeschoppe (actualul echoppe, "baraca, constructie dinscânduri cu acoperisul intr-o apa lipita de zidul unei cladiri -foto 1), imprumutat din vechiul olandez schoppe. Sau si una,si alta?
Pe de alta parte,nu este exclusa o influenta a englezului shop in aparitiafrancezului echoppe. Oricum, este clar ca in francezaechoppe a ramas stingher, fara o familie de cuvinte in jurullui, pe când engleza l-a cultivat asiduu pe shop,imbogatindu-l cu noi sensuri si formând cu el noiconstructii.
In engleza actuala,substantivul shop are doua sensuri principale: 1. micmagazin; 2. atelier, iar verbul to shop tot doua sensuri debaza: 1. a bate magazinele; 2. a cauta un chilipir. Sensurile suntrelevante si pentru explozia recenta a lui shop in limbaromâna.
Sa remarcam de labun inceput ca, in pofida prezentei de circa o jumatate de secol inlimba româna, shop este un anglicism, un imprumut doarpartial asimilat (grafia continua sa fie cea din engleza, dar inpluralul shopuri desinenta este a substantivelor neutreromânesti).
Agentulanglo-american al consumismului, shop-ul, s-a infiltrat inromâna profitând de timida deschidere, initiata spre sfârsitulanilor '60, a comunismului ceausist spre Occident si occidentali(turisti, parteneri de afaceri ai statului, studenti straini).Pentru mâna de supusi ai altor state trecatori prin tara noastra,au fost create magazine speciale (nu prea numeroase, ca sa poata fitinute sub permanenta observatie), buticuri cu circuit inchis deunde, "pe valuta" (dolari sau, mai rar, marci vest-germane) seputeau achizitiona marfuri de lux precum tigari, cafea, cosmeticesi alte asemenea exotisme.
Daca strainuluiratacit prin România "ICS Comaliment" sau "ICL Tutunul" nu-ispuneau nimic, discreta inscriptie "Shop" atârnata pe o usa de laparterul vreunui hotelul central sau din aeroport era suficient detransparenta ca sa stie ca de acolo poate cumpara lucruri pe carenu le gasea nici la alimentara, nici in tutungerii. Shop eraasadar, pentru români, magazinul din care se cumpara in valuta:"Hotel «Continental» din Calea Victoriei (...) cu restaurant,gradina, snackbar si shop" (I.B. 18 V 74 p. 6). Abia apoi adevenit minimagazinul specializat in desfacerea anumitor produse."Organul central de presa" al Partidului Comunist, "Scânteia",relata in iunie 1983 despre un spargator de locuinte ca: "De la unmedic din Deva a plecat cu o mini-colectie de cojoace, o jumatatede duzina, putea deschide cu ele un mic shop". Citatul este savurospentru ca surprinde o ambiguitate semantica pe care ziaristul oexploateaza: cojoacele de blana intoarsa (Alain Delon-urile),râvnite de tot românul, se gaseau "la liber" numai in shop,contra dolari, o jumatate de duzina de astfel de obiectevestimentare constituind o mica avere care ar fi putut constituicapitalul de pornire a unui mic magazin - evident, daca in Româniaacelor ani ar fi fost posibil asa ceva.
In presa dedinainte de 1990, atunci când se prezentau (in majoritateacazurilor, spre a fi infierate) realitati occidentale, erapreferata calchierea (traducerea) termenilor din engleza americana.Astfel, in aceeasi "Scânteia", dar din 1977, avem prima, dupastiinta noastra, referire la sex-shopuri ("De pe urma sutelor demilioane de reviste tiparite anual si ale celorlalte «produse»pornografice, desfacute in «sex-magazine» cu autoservire siprogram non-stop (...) se realizeaza profituri fabuloase laadapostul libertatii individuale", Sc. 24 VII 77 p. 6). Dupa 1990,sex-magazin este exclusiv numele unor reviste "despecialitate" sau, pe internet, numele alternativ al unor magazinevirtuale de produse erotice. In 1995, Formula AS isi intitula,parodic, un reportaj: "Cu bastonul prin sex-shopurile dinBucuresti", iar in urma cu aproape un an, "România libera" propunea"Scoaterea sex-shop-urilor de pe marile artere si mutarea acestorain alte zone".
Pet-shop-ulpare a fi un imprumut din categoria celor necesare, pentru carelimba româna nu avea un nume: "Dintre magazinele specializate, ceamai mare crestere a fost consemnata pe zona de pet-shop (magazinepentru animale), numarul acestor locatii crescând de patru ori inultimii patru ani" (G. 18 X 06 p. 5).
In ultima vreme,weed-shop-urile (magazine in care se vând amestecuri deierburi cu efect psihtrop) par a fi desteptat vigilentaautoritatilor: "Weed shop-urile din Iasi, vânate de comisarii OPC"(Fin. 29 VI 09). Pâna la cafenelele olandeze (coffee shops), dincare se poate cumpara iarba (dar nu si tutun!), sa speram ca maieste cale lunga ("Guvernul olandez a limitat la 5 grame cantitateade hasis care se poate cumpara in acele inselator numite «coffeeshops»", R.l. 1 X 09 p. 6).
Daca unworkshop este un atelier, un grup de discutii a caruiaparitie, in limbajul teatral, a fost consemnata de presa culturaladinainte de 1989 ("Seminare si mese rotunde (organizatorii le-aunumit workshop-uri)", R.lit. 5 IV 79 p. 24),funshop-ul este o inventie recenta, pare-se autohtona (falsanglicism), menita a amagi ca nu invatam, ci de fapt ne distram:"Life After Work organizeaza funshop-uri de creativitate (inopozitie cu ideea de «workshop»)", Z. fin. 18 XII 09).
Alt fals anglicismcreat in româna imediat dupa 1990 este jobshop: "(O)manifestare unicat in tara noastra, primul jobshop, care inlimbaj românesc ar insemna un «târg» al fortei de munca" (R.l. 14VI 93 p. 9). Rod al "progresului" si al "libertatii", stergânddiscriminarea om-animal, târgul anual de vite de munca poartanumele aseptic si cu iz globalizant de jobshop.
Sweatshop-ul(foto 2) este atelierul sordid in care se munceste pe brânci pentruun salariu de mizerie, ca la inceputurile capitalismului ("Viitorulmuncitorului industrial din tarile dezvoltate parea subminat delucratorii din sweatshop-urile asiatice", Z. fin. 11 II03).
Shopaholic(sau shopalcoolic) este individul care a capatat adictie lacumparaturi - idealul societatii de consum (foto 3). Daca e de faptun workaholic, adica dependent de munca, fara vreme depierdut in expeditii de shopping, se lasa cuprins de febraachizitiilor numai in rastimpurile rostuite: "Sunt shopalcoolic,dar nu tot timpul, ci numai in perioada sarbatorilor" (G. 16 XII 08p. 10). Este, in lumea contemporana secularizata, variantainfrânarii...
Exemplificari sidatari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol vetigasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente),aflat in pregatire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952,Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al UniversitatiiBucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78),corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83),redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas(1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992).Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia,lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, ElisRegina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, FaramitaLambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa.Dorinte: sa aiba nepoti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
