Ziarul de Duminică

MISTERELE CUVINTELOR/ Un megasucces american: obiectivismul randian

MISTERELE CUVINTELOR/ Un megasucces american: obiectivismul randian
25.03.2010, 13:23 657
In anii '80 ai secolului trecut,in plin război rece, Biblioteca Congresului din Washington comandao anchetă menită a stabili cărţile care au marcat in mod hotărâtorgândirea cititorului american. Prima, evident, a ieşitBiblia, dar locul al doilea era ocupat de AtlasShrugged (Răzvrătirea lui Atlas), un roman filosofic(netradus in româneşte) de Ayn Rand.
Intre timp, ecartul dintre celedouă cărţi s-a mărit, clasamente de pe net păstrând, incănedisputat, primul loc pentru Biblie şi coborândAtlas-ul răzvrătit pe locul al zecelea. Oricum, oprezenţă descumpănitoare in elita cărţilor. Sau, poate, pe deplinmeritată, in măsura in care ne face să reflectăm la seducţiaglasului sirenelor sau... al Mamonei.
Ayn Rand este pseudonimulliterar al Alisei Zinovievna Rosenbaum (Sankt Petersburg, 1905 -New York 1982). Născută şi crescută intr-o familie de evreinepracticanţi (tatăl, chimist ca formaţie, işi intreţinea familiadin veniturile unei farmacii), Alisa a avut la vârsta de nouă anirevelaţia viitoarei cariere: avea să fie o scriitoare de succes.Naţionalizând farmacia paternă şi condamnând familia la sărăcie,bolşevicii au făcut-o să vadă că dorita bunăstare şi inflorirepersonală nu puteau fi atinse decât in America libertăţii, unde aşi ajuns in 1926. Avea 21 de ani, un pseudonim literar creat cugrijă (după cum a explicat ea insăşi, Ayn era prescurtareaprenumelui finlandez Ayna, iar Rand venea din jocul cu literelecirilice ale numelui de familie citite de un ochi alfabetizat latin- iar nu, cum s-a construit legenda, din marca maşinii de scrisRemington Rand la care işi dactilografia textele) şi continentulopulenţei care i se intindea la picioare. Rămânea doar să-lcucerească... Şi a făcut-o, infiltrându-se pentru inceput inredutele Hollywood şi Broadway. In 1943, când i-a apărut primulroman de succes, The Fountainhead (Izvorul - şiacesta netradus in româneşte), Ayn Rand avea clare in minte liniileunei noi filosofii, obiectivismul, astfel numit pentru că termenul"existenţialism", pe care şi l-ar fi dorit, nu mai era disponibil -fusese adjudecat.
Numele de obiectivism vine de laconstatarea realităţii obiective - o realitate existentă in modabsolut. Eşafodajul obiectivist randian se intemeiază pe câtevaprincipii expuse clar şi simplificator, aproape hollywoodian:raţionalismul deificat, individualismul proslăvit şi capitalismulde tip laissez-faire jinduit. Ayn Rand respingea deopotrivăsocialismul/nazismul, altruismul şi credinţa, pe motiv că tot ceeace este supraindividual ingrădeşte inflorirea personalităţii. Apăraateismul ca singura poziţie raţională in faţa unui Dumnezeu-conceptrespins pe motiv că ar fi raţional nedemonstrabil. Libertateaindividului este totală, inclusiv aceea de a greşi - de aici,aprobarea consumului de droguri şi proclamarea dreptului lasinucidere sau la pruncucidere, prin avort. Propaganda şipornografia, in numele aceleiaşi libertăţi individuale, nu artrebui cenzurate. Atâta vreme cât raţionează şi nu incalcălibertatea celorlalţi, individului ii este permis orice - inclusivsă se substituie dumnezeirii. Şi, de pe această poziţie, să-şiproclame, mediatic argumentat, egoismul ateu. Individul trebuie săexiste pentru sine insuşi, să nu facă niciodată sacrificii şi să nupermită ca alţii să se sacrifice pentru el.
Identificat de către uniicritici cu o religie sau chiar cu un cult, obiectivismul randianişi datoreaza, probabil, o parte din fulminantul succes popular (lacinci decenii de la publicare, un sondaj afirma, in 2007, că 8%dintre americani citiseră Răzvrătirea lui Atlas) gândirii detip dihotomic inoculate după al doilea război mondial americanuluide rând, căruia i s-a repetat neintrerupt, chiar dacă era sclavulbenzii de montaj sau răcanul care se supunea ordinelor in Vietnam,că trăieşte in partea cea bună a lumii, aceea alibertăţii.
Menită mai mult a seduce decât ademonstra, teoria randiană a obiectivismului şi-a atins scopul: afost vândută cu succes.
Exemplificări şi datări veţigăsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente),aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952,Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al UniversităţiiBucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78),corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83),redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas(1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992).Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia,lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, ElisRegina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, FăramiţăLambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă.Dorinţe: să aibă nepoţi.