Ziarul de Duminică

MISTERELE CUVINTELOR / Vocabularul tranzitiei (10). Iuteala de minte si de mana

MISTERELE CUVINTELOR / Vocabularul tranzitiei (10). Iuteala de minte si de mana
21.12.2009, 14:57 540

Spre deosebire de tarabagii, dughenari, chioscari si buticari,majoritatea ramasi (daca au ramas, daca nu cumva s-au angajat intretimp pe la stat sau pe la patroni mai istet-insurubati), ramasi,asadar, la stadiul de mic intreprinzator care impusca leul (si pecel vechi, si pe cel nou, "greu" sau "denominat"), baietii cu unscaun sub fund s-au apucat de lucruri serioase, care inseamna muncaputina, risc mic si viitor sigur: au inceput sa capusezeintreprinderile de stat. Adica sa traiasca, de obicei cu stiinta,aprobarea sau complicitatea factorilor politici sau a celor locali,pe spinarea "agentilor economici" ai statului, pe care ii vaduveaude contractele cele mai bune (transferandu-le "sereleului" deschispe numele unei rude), oferindu-le in schimb produse si serviciiscumpe, proaste si adeseori inutile (daca-i musai, cuplacere!).
Insecta economica parazita care se hranea cu sangele "regiilor"(mari intreprinderi despre care se spunea ca nu se pot tine pepropriile picioare fara subventii masive de la buget) si-adezvoltat o intreaga familie lexicala, imbogatita permanent, chiarsi in ultimii doi-trei ani, prin adaptare si adecvare la noileinstitutii numite finantari europene:
- "capusa" propriu-zisa: "(…) «capusa» Romcomplex are o sursasigura de venit de la stat" (Adev. 12 III 01 p. 11), care poateaparea si in sintagme cimentate de frecventa folosire in limbajulpresei: firma-capusa ("... navele vor fi vandute mai departeretelelor mafiote externe, constituite din firmele-capusa, care auparazitat firma-mama: Navlomar", Cat. 10 VI 97 p. 7);companie-capusa ("Pune capat si furturilor si intarca definitivcompaniile-capusa si (…) opreste hemoragia de bani din bugetulpublic", Ev.z. 25 VIII 01 p. 1); sereleu-capusa ("Un sereleu-capusasuge bani in punctul de frontiera Portile de Fier", Adev. 5 II 01p. 13); si chiar, la nivel individual, functionar-capusa ("Primariiar vrea sa scape de functionarii «capusa»", R.l. 14 VIII 09 p.5)
- verbul "a capusa", folosit mai sus: "afacerile cu care au capusatdiverse ministere…" (Adev. 8 II 02 p. 1)
- infinitivul lung "capusare", ("Nevestele baronilor locali dinSuceava -- specializate in capusarea finantarilor UE", Adev. 18 II04 p. 1)
- adjectivul si substantivul "capusard", perfect sinonim cu"capusa" ("…banii multi care se duc, de pilda, catre intreprinderiale statului aflate intr-o permanenta terapie intensiva (...) sepierd in buzunarele capusarzilor de tot felul, ale baronilorsindicali si in productia de dragul productiei...", R.lit. 31 / 01p. 24)
- substantivul "capusareala, capusereala" ("Comisia de Audit Interna Ministerului Finantelor confirma capusereala finantarilorSAPARD", Adev. 21 II 04 p. 8).
Un sinonim mai nou si mai elegant, impus de nevoia de a distingeintre furtul grobian prin capusare fara a face sau risca aproapenimic si efortul de a imagina cai discrete de transfer al banilordin buzunarul statului sau, in ultima vreme, din punguta cu galbenia imbuibatelor corporatii internationale in conturile haiducilorlocali (fie ele si aflate in strainatate), este "a sifona" ("Prinuluitoare manopere financiare, a sifonat din Romania peste 120 mil.dolari", Adev. 25 VIII 01 p. 1), cu infinitivul lung "sifonare"("Firmele-fantoma sunt verigi care sunt folosite ca instrumentepentru «sifonarea» unor sume considerabile catre zone exotice…",Adev. 11 XII 03 p. 4) si cu un substantiv format prin sufixare,"sifonator", numele redistribuitorului de bogatie spre propriapunga ("…a creat in Romania o adevarata caracatita, «cumparand»fabrica dupa fabrica, constituind o retea de firme-capusa, cusifonatorul de bani in diverse paradisuri fiscale de pe mapamond",Adev. 25 VII 01 p. 1).
Tot in ultimii douazeci de ani si-a dezvoltat si "teapa" sensulcolocvial "inselaciune", in locutiunile verbale "a da/trage teapa"- a insela si "a lua teapa" - a fi inselat ("Si C. a dat o teapa laDacia Felix", R.l. 29 IV 96 p. 24; "Siguri deja ca «au luat teapa»,ei au depus plangere la politie", Nat. 17 XI 99 p. 5). "Tepar" esteescrocul tratat cu o umbra de amuzament ("FPS i-a facut teparuluistrategic E.E. un bine de 82 miliarde lei!", Adev. 12 II 01 p. 14),iar pungasiile lui se pot face din iuteala degetelor... petastatura computerului ("Cercetarile in dosarul «ciber-teparilor»timisoreni sunt de-abia la inceput", Adev. 2 VI 01 p. 12)."Cursa-teapa" si "tariful-teapa" par a avea o aplicare concreta sistrict limitata la lumea taximetriei: "(Taximetristii) platesclunar la aeroport «o taxa de 600.000 lei», adica mai putin decat ocursa-teapa Otopeni-Bucuresti" (Adev. 9 II 02 p. 1); "Taxiuri fara«tarife-teapa»" (G. 29 II 08 p. 3).
Spre deosebire de ciupeala unui sofer de taxi care-si jumulesteclientul inocent, "tunul" desemneaza o lovitura serioasa, cu urmarigrave in bugetul celui prejudiciat: "Tun de 640 milioane lei laSidex" (Adev. 7 II 01 p. 8).
Spre deosebire de tunar, care trage tunuri, "spagar" nu este, asacum s-ar crede, cel care da spaga, ci, dimpotriva, cel care ceresau primeste ("Licente de export manarite de spagarii dinMinisterul Industriilor", Adev. 8 III 01 p. 9). Verbul este "aspagui", adica a da spaga ("Pe cine spaguiesti ca sa intri pe opiata...", Cotid. 18 IV 08 p. 15), iar actiunea nu este desemnatadoar prin infinitivul lung ("Camatarul Lajos si-a schimbatdeclaratiile privind spaguirea judecatorului Burzo", Adev. 4 V 01p. 16), ci si (functia creeaza organul!) printr-un derivat prinsufixare: "spaguiala" ("Au fost ei blamati de presedintele Iliescu,dar spaguiala continua...", R.l. 3 VI 04 p. 1).
Am mai putea vorbi despre o multime de cuvinte noi sau retrezite laviata, cum ar fi accize si acciza(bil), actionariat si angajator,arierate si bancomat, audit, branding, deducere si deductibilitate,denominare si disponibilizare, fixing si franciza, despreminimarketuri, supermarketuri si hipermarketuri, dar termenii demai sus palesc iremediabil in fata suculentei expresive acapsunarilor si capsunaritelor, plecati din tara la vanatoare deeuroi, eurasi si verzisori, fiindca pe roni nu poti punebaza...
"Decat capsunar/ Mai bine spagar" pare a fi noul imn algolanilor.

Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noidin acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul deCuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.


ALEXANDRU CIOLAN(n. 1952, Bucuresti).Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti).Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator sipublicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, DireStraits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aibanepoti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO