Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu democratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. si putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul - inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie.

Inainte de a pune capat, nu fara regret, seriei de pastile dedicate lexicului postdecembrist, ne vedem aproape obligati sa zabovim câteva clipe asupra termenilor generati de sau referitori la politica.

In urma cu doi-trei ani, pe când alesii nostri se pregateau sa suspende presedintele in functie pentru a oferi o lectie de neuitat tuturor viitorilor ocupanti ai fotoliului de la Cotroceni, un consultant aflat in simbria uneia dintre formatiunile mânios ridicate impotriva presedintelui debita "pe sticla" ineptia ca Parlamentul este institutia suprema in democratie (alegatia a fost imediat preluata de câtiva reprezentanti ai "suspendacilor", adeptii suspendarii, care faceau turul televiziunilor). Evident, institutia suprema a democratiei este votul, adica alegerile, nu ceea ce rezulta in urma scrutinului.

In privinta alegerilor nu ne putem plânge, avem de toate si avem si nume pentru ele, chiar daca nu sunt consemnate in dictionare ca atare (ca, adica, substantive feminine la plural): locale ("«Localele» la ora primelor concluzii", R.l. 1.883/96 p. 3, citat de R. Zafiu in R.lit. 32/99), parlamentare si prezidentiale ("In anii trecuti parlamentarele se organizau in acelasi timp cu prezidentialele iar maghiarii veneau la vot pentru ca UDMR sa intre in Parlament si votau si pentru presedinte...", Adev. 22 XI 09), anticipate ("PSD vrea sa scape de anticipatele pe Bucuresti, cu ajutorul instantei", Adev. 21 V 02 p. 2), avem si euroalegeri ("Legea euroalegerilor, promulgata de presedinte", G. 17 I 07 p. 4) la care se prezinta eurocandidati ("Eurocandidatii PIN vor da examen scris", R.l. 9 VII 07 p. 7) care se bat pe eurociolan ("Alianta - sedinta pentru eurociolan", G. 14 XI 06 p. 5) si, daca reusesc, devin euroalesi ("Prima transa de euroalesi", R.l. 17 I 07 p. 3) sau eurodeputati ("Euro-deputatii nu au facut un efort minim de a cauta sa se edifice asupra situatiilor pe care initiatorii rezolutiei le incrimineaza", R.l. internat. 19 VII 95 p. 5).

Alegerile se pot tine la termen sau pot fi amânate, de unde impartirea oamenilor politici, in functie de optiunea pentru una sau alta dintre cele doua posibilitati, in "amânaci si termenagii" (G. 12 III 07 p. 1).

Indiferent daca sunt alesi pe liste sau, mai nou, prin scrutin uninominal, daca sunt, altfel spus, listaci sau uninominali ("Listacii, inlocuiti cu uninominalii cu proptele", Ev.z. 29 XI 08 p. 2), ca sa aiba sansa anticipata de sondaje ca vor accede la putere (ca nu ramân, vorba lui nenea Iancu, fara colegiu), candidatii trebuie sa dea din coate in partid sa prinda, pe listele de propuneri, un loc eligibil ("Acesti domni nadusesc vorbindu-ne despre tara, dar «tara» nu e, pentru ei, decât o carte masluita cu care vor sa prinda un loc eligibil pe liste", R.l. 10 IX 96 p. 1).

Daca nu obtin râvnitul loc eligibil pe listele de vot, politicienii români pot apela fara grija si fara rusine la o institutie impamântenita prin cutuma si perfect constitutionala: migrarea la alt partid, mai darnic sau mai intelegator. Nasul care le-a dat numele politicienilor cu asemenea urâte dar sanatoase (sanatoase in plan strict personal, se intelege!) naravuri a fost ziaristul Cristian Tudor Popescu, care isi aminteste: "In vara lui 2000, adaptând pentru ziar o stire Mediafax despre un anume Cosea, aflat la al nu stiu câtelea partid, am scris pentru prima data cuvântul traseist. S-a raspândit fulgerator…" (Adev. 25 X 03 p. 3). Inainte de CTP, fenomenul era numit aviatorism: "(...) mai multi venerabili lideri taranisti (...) s-au chinuit sa explice presei ca este mai putin important aviatorismul politic al celui desemnat sa preia portofoliul agriculturii si ca primeaza profesionalismul acestei persoane..." (Lib. 13 III 98 p. 4).

Profesionalism si lipsa de caracter. Aceasta sa fie cheia succesului in lumea de azi?

Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.