Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi saluam in serios unitatea cronologica de masurare a democratieipropusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cudemocratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si putemprivi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul -inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toatezilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In dozehomeopate administrate saptamânal, vom trece in revista, pâna lasfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa1989.
Explozia vocabularului
In vâltoarea din decembrie 1989, doi termenimilitari, pâna atunci cunoscuti si folositi doar de o mâna deoameni de meserie, au fost promovati, prin forta imprejurarilor, larangul de cuvinte ale limbii comune. Pe strazile marilor oraseromânesti stationau sau circulau pentru a intimida protestatariiiar, din 22 decembrie si pâna la limpezirea completa a apelor, pepost de taxiuri ale noilor autoritati, TAB-uri (acronim al lui"Transportor Auto Blindat"): "(...) s-a instalat la comandatancurilor si TAB-urilor, strivind sub senile trupuri nevinovate debaieti si fete" R.l., 30 XI-1 XII 91, p. 1). Uslasii (din USLA -unitati speciale de lupta antiterotista) erau când dusmani, cândaparatori ai poporului (cadavrele a sapte uslasi impuscati pe 23decembrie in fata Ministerului Apararii "au ramas in stradapâna pe 29 decembrie 1989, timp in care au fost batjocorite deoamenii care i-au crezut pe cei ucisi teroristi. Mortii au fostscuipati, unii au urinat pe ei, iar Trosca (comandantul) a fostdecapitat" Click, 23 XII 08). Furia nascuta din privatiunile de totfelul si din sentimentul de neputinta care obliga la reprimarea eia fost abil (putem, acum, spune) manipulata in decembrie 1989pentru a deveni ura, culminând cu impuscarea Ceausestilor in ziuade Craciun, dupa un proces improvizat.
"De Craciun ne-am luat ratia de libertate!"statea scris, in decembrie 1989, pe un zid din centrul Capitalei."Ratia" sau "cota" era portia de placere gastronomica zilnicadistribuita de regimul comunist celor care aveau dreptul lafericire - pentru ca nu toti aveau acest drept ("Acest om, care acrescut 7 copii, desi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cotade zahar si ulei din ordinul «baietilor cu ochi albastri», este unmonument viu al suferintei si mizeriei extreme (...)" R.l., 8 VI93, p. 9). Pentru a-ti ridica ratia trebuia sa urmaresti unde se"baga" ("In anumite zile «se baga oua»", R.l., 17 IX 93, p. 1) sau,cu un termen sinonim, se "da" ceva (de pilda, "Pe vremea aia era ofericire când gaseai tacâmuri, gheare de pui sau «adidasi», cumdenumeam picioarele de porc din care se facea piftie", R.l., 12 IX07, p. 8; sau puii pricajiti doi-la-chil: "Cozile interminabile sijalnice de odinioara pentru cele doua sute de grame de salam cusoia sau in asteptarea câtorva navete cu fratii Petreus...", Adev.,3 II 90, p. 5; sau, in lipsa cafelei, socotita un produs de lux,consumator inutil de valuta care putea fi mai cu folos utilizatapentru plata datoriei externe, te puteai aseza la coada la"nechezol", un amestec autohton dintr-o parte de cafea si patruparti de ovaz, rauvoitorii zvonind chiar ca ar fi continut ghindamacinata). Cuvintele acestea, care pâna in 1990 erau rostite doarin familie si intre prietenii in care aveai incredere ca nu te"toarna", au murit fericite, pentru ca si-au avut clipele deglorie, aparând, pe post de vedete, in presa. Le mai pomenim, dincând in când, cu amaraciune sau amuzati de umorul nebun care a statla baza crearii lor...
O categorie aparte de cuvinte care au explodatdupa 1990 este aceea a numelor de produse si practici inexistentela noi sau, pur si simplu, interzise de comunisti. Familia"contraceptie", "contraceptiv", "contraconceptie","contraconceptional" nu figura in dictionarele de limba. La cinciani dupa Revolutie, in 1994, revista Expres (nr. 39, p. 11)constata ca "Pentru multe femei, notiunile de contraconceptie,educatie sexuala sau planning familial au inca rezonante insolite".Dupa mobilizatorul "Dati tarii cât mai mult carbune!" din prunciabolsevismului românesc, la maturitatea lui româncutele de tip nouerau indemnate (si constrânse) sa dea tarii cât mai multi copii."Patru, trei, doi"...
Exemplificari si datari pentru sensurile sicuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la EdituraLogos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolventde spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator sipublicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, DireStraits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aibanepoti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
