Ziarul de Duminică

MISTERELE CUVINTELOR / Vocabularul tranzitiei (3). Securitate-securist

MISTERELE CUVINTELOR / Vocabularul tranzitiei (3). Securitate-securist
03.11.2009, 15:32 318

Douazeci de ani - frumoasa varsta! Daca ar fi sa luam in seriosunitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de SilviuBrucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentatperioada de acomodare a romanilor cu democratia. Am depasit varstacresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere siamuzament, in urma, facand bilantul - inclusiv cel lingvistic,pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si elin nesfarsita noastra tranzitie. In doze homeopate administratesaptamanal, vom trece in revista, pana la sfarsitul anului, catevadintre inovatiile lexicale de dupa 1989.

Vocabularul dusmanos

Asemenea eroilor cuprinsi de betia verbala din primele filmesonore, dupa deceniile de mutenie (adeseori mai graitoare decatlimbutia), romanii s-au dezlantuit dupa decembrie 1989 in rostireaunor cuvinte pe care pana atunci nu le putusera rosti decat in gandsau in soapta. "Vocabularul dusmanos", cum l-ar fi numitstalinistii, vocabularul analizelor nemiloase ale celor aproape 50de ani de comunism romanesc, vocabularul dispretuitor princonotatii a erupt, mai intai cu naduf, in conversatiile cotidienepurtate, in sfarsit, cu voce tare, in presa scrisa sau la posturileradio-TV, apoi, cu trecerea anilor, tot mai nepatimas, devenindterminologie social-istorico-politica.
Dictionarele de dinainte de 1989 defineau "securitatea" ca"sentiment de siguranta" sau ca nume generic al organelor de statinsarcinate cu "urmarirea, descoperirea si lichidarea uneltirilorsi actiunilor dusmanoase indreptate impotriva oranduiriisocialiste" (citat din prima editie a DEX, din 1975, care ne obligala o rectificare a celor scrise cu doar cateva randuri mai sus: nudoar stalinistii foloseau adjectivul "dusmanos", ci si comunistiidestupati la minte, care condamnasera plimbarea tancurilorsovietice, in 1968, prin Cehoslovacia, care "dadusera liber", ce-idrept nu pentru multa vreme, la sistemul "mandatarilor"...).Securitatea prietenoasa (din moment ce lupta impotriva actiunilordusmanoase nu putea fi, nu-i asa?, decat prietenoasa...) existaasadar in dictionare, dar lucratorii ei - nu. Securistii, se vedetreaba, erau agenti atat de secreti, incat nici macar numele lor nuputea fi mentionat. Grava, ireparabila greseala, pentru ca in lipsaunei definitii oficiale s-a perpetuat numai sensul minat deconotatii negative cu care cuvantul era folosit de romanii de rand:"Securistul fie el profesionist cu studii de specialitate sauamator talentat (...) este si ramane, in esenta, tradatorulaproapelui, al semenului sau" (Rev. 22, 7/90, p. 6). Iar modulacesta "neprincipial" de a privi realitatea s-a extins si asuprainstitutiei: "In fapt, Securitatea «noastra» este un adevaratcancer generalizat in trupul natiunii" (Rev. 22, 7/90, p. 6), iarnumele ei, vai!, a fost preluat ca atare de presa straina (doamnaRodica Zafiu semnaleaza, in Luceafarul din 2 V 90, p. 4, un citatdin Le Parisien, 25 XII 89, p. 2).
Atat de jos era situata Securitatea, cu tot cu "lucratorii" simetodele ei, in ochii opiniei publice, incat a ajuns sa fie (ceeace nu e deloc eronat) echivalenta cu comunismul ("invins de vechilestructuri securisto-comuniste…" - R.l., 9 IX 00, p. 1; sau, prininversarea termenilor: "Principala problema consta in vechilestructuri comunisto-securiste…" - R.l., 22 III 01, p. 1), apoi,prin restrangere de sens, de la intregul popor fericit traitor inoranduirea socialista, a fost atribuita doar alesilor (iar "alesi"nu inseamna aici "desemnati prin vot") nomenclaturisti("Increngatura securisto-nomenclaturista nu e capabila saconstruiasca ceva" - R.l., 30 X 03, p. 1; sau, cu accentul pus penomenclatura: "Ne-am pricopsit cu esalonul doi al increngaturiinomenclaturisto-securiste, care, sub regimul iliescian, a mentinutRomania intr-o zona gri a tuturor incertitudinilor... - R.l., 8 XII05, p. 1) sau chiar, de data aceasta printr-o identificare agenului proxim, cu... fascistii si cu militarismul ("guresul sef alunuia din partidele securisto-militaro-fasciste dinspre care sescurg in mintea cetateanului cu creierul spalat tot felul deaberatii cu iz de razboi civil" - R.lit., 4 VII 01, p. 2). Sau,blasfemie!, vajnicul securist care luptase in munti cu dusmanul declasa a ajuns, o, ingrata trecere a timpului!, sa fie confundat culegionarii ("(Iosif Constantin Dragan) Un adevarat exponent alcolaborarii «legionaro-securiste»" - R.lit., 25/05, p. 13).
Inainte de a ne ocupa (saptamana viitoare, insa) de ceilalti membriai familiei securiste, sa citam, inspirati de ultimul citat,versurile epigramatice apocrife, de un umor nebun, atribuiteinegalabilului pamfletist Pastorel Teodoreanu (in fotografie), maresi neinduplecat dusman al spritului (nu al vinului, ci alspritului):
"Capitane,
Nu fi trist!
Garda merge inainte
Prin Partidul Comunist!"

Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noidin acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul deCuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.


ALEXANDRU CIOLAN(n. 1952, Bucuresti).Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti).Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator sipublicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, DireStraits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aibanepoti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO