Ziarul de Duminică

MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (9). Sunt greu batrânii de pornit...

MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (9). Sunt greu batrânii de pornit...
16.12.2009, 12:39 121

Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa luam in seriosunitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de SilviuBrucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentatperioada de acomodare a românilor cu democratia. Am depasit vârstacresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere siamuzament, in urma, facând bilantul - inclusiv cel lingvistic,pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si elin nesfârsita noastra tranzitie. In doze homeopate administratesaptamânal, trecem in revista, pâna la sfârsitul anului, câtevadintre inovatiile lexicale de dupa 1989.

Idiosincrazia provocata de cuvântul "capitalism" guvernantilordin prima decada postdecembrista a impus, in definirea obiectivuluisocietal propus românilor, folosirea eufemismului "economie depiata" (de parca piata libera si capitalismul ar fi sinonime saucompatibile). In plus, lunga, prea indelunga iesire din economia decomanda a pastrat, la noi, cu sau fara intentie, relelesocialismului economic si a introdus cu o graba vinovata relelecapitalismului de jungla. Totul, sub perdeaua de fum a construiriiunei "democratii originale" si a implantarii unui "modelsuedez".

Primii muguri ai initiativei private autohtone, aparuti puzderiein primele luni ale lui 1990, s-au numit, in ordinea crescatoare apaduchioseniei, tarabe, dughene si buticuri. Românul, obligat sa se"descurce" daca voia sa supravietuiasca sub Ceausescu, isi punea,legal si haotic, in practica talentele de comerciant. Tragea o fugala Stambul, umplea valiza cu orice (in tara nu se mai produceanimic pentru piata interna) si venea iute in primul bazar autohtonsa vânda marfa de calitate execrabila unor consumatori in formare,lipsiti de pretentii si de alternative.

Lexicul primilor ani de anarhie economica româneasca estedelicios. Taraba, cuvânt turcesc, locul predilect (fiind cel maiieftin si mai accesibil) de desfacere a produselor de la Bosfor aformat, recurgând la un sufix de aceeasi sorginte turcica, -agiu,substantivul "tarabagiu" desemnând negustorul marunt sau vânzatoruldin spatele tarabei, dar pentru feminin nu a recurs la -agioaica(dupa modelul mai vechi mahalagiu-mahalagioaica), ci a apelat ladelicat neologicul -ita, rezultând "tarabagita". ("Unii politistiii sustin «inflacarat» pe tarabagiii din Brasov", Ev.z. 20 VI 97 p.12; "(Inspectorul) mustaceste schimbând priviri cu cele douatarabagite...", G. 3 II 09 p. 9). Fratele bun al tarabagiului era"talciocarul", negustor de vechituri intinse pe un pled direct pepamânt ("Are 40 de ani, sta teapan in blugii soiosi, de talciocar",Ghilotina V 91 p. 2).

Dugheana, si ea tot un turcism, a fost mai productiva (lexical),familia ei cuprinzând mai multi membri:

- "dughenar" s.m. cu sensul "posesor dedugheana" ("Ne oprim la o dugheana si ii cerem (...) dughenarului obere, o coca, un pepsi, un blecola, un brifcor, o zmeurata, olimonada (...) Daca se poate, de la gheata. De obicei nu se poate",Ceausescul VI 91 p. 8);

- "dughenist" adj. cu sensul "de dugheana,de proasta calitate" ("Câteva edituri particulare, nu neaparatdugheniste...", Tin. lib. 467 / 91 p. 5);

- "dughenist" s.m. cu sensul "posesor alunei dughene" ("Dughenistii abuzivi distrug parcurile cu substantechimice", R.l. 20 IX 93 p. 14);

- "dugheniza" v.r. cu sensul "a se umple dedughene" ("Se dughenizeaza orasul (...) prin raspândirea spatiilorcomerciale mici, improvizate, inestetice", Ad. 42 / 91 p. 7);

- "dughenizare" s.f. "inmultirea dughenelor"("dughenizarea s-a dezvoltat in eflorescenta precum mucegaiul pringeneratie spontanee...", R.l. 5 XI 92 p. 3).

- Noroc, insa, ca actiunea antiseptica de"dedughenizare" a oraselor patriei nu s-a lasat asteptata (pornitadevreme si in tromba, terminata - vorba sa fie! - târziu): "Ainceput actiunea de dedughenizare. In Piata Titan un detasament de40 de politisti si un pluton de muncitori, sub privirileinlacrimate ale patronilor, au desfiintat doua dughene" (Ev.z. 28XI 92 p. 5).

Vârful calitativ in ierarhia capitalismului timpuriupostdecembrist l-a reprezentat, fara dubiu, "buticul", pravalia cumaruntisuri de la parterul blocului, amenajat adesea in balconul departerul edificiului sau in dormitorul cu geam la strada. Pâna in1990, românescul "butic(a)", imprumutat din fr. "boutique", desemnapravalioarele (de pe meleaguri straine) care desfaceau marfuri delux. Delicatetea innascuta a românului a facut ca termenul sa seimpuna pentru a-l diferentia pe vânzatorul de tigari si chibrituridin piata de omonimul lui de la bloc ("Inchiriez apartament douacamere (...) posibilitati firma straina, cabinet medical,butic...", R.l. 20 XI 91 p. 7 - a se observa aici gradatiadescendenta: daca nu e firma straina, merge si cabinet medical si,daca nici asa, fie si butic de mitocan platitor de chirie...)."Buticarul", capitalistul de top al inceputurilor bâlbâite alecapitalismului românesc, a facut obiectul a numeroase analize si:"In concurenta cu bisnitarii si infatisând un fenomen mai profundsi mai complex, sunt buticarii. Cuvântul nu exista in dictionare,dar are bune sanse sa se impuna. Privatizarea n-a coborât, in anulsi jumatate scurs de la revolutie, in adâncul economic" (R.lit. 18VII 91 p. 2).

Despre capitalismul paralel, mult mai eficient, construit prindeconstructia intreprinderilor de stat, data viitoare...

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO