Monitori şi monitoare (II)

În limba română, două dintre sensurile lui monitor trebuie puse,indubitabil, pe seama influenţei franceze (engl. monitor nucunoaşte sensurile respective).
Cel mai vechi, şi în franceză (unde prima consemnare este din1789), şi în română este acela de "tipăritură în care suntpublicate legile şi hotărârile oficiale". Din 22 decembrie 1989,Buletinul oficial al defunctelor "structuri de putere ale clanuluiCeauşescu" (în Comunicatul către ţară al Consiliului FrontuluiSalvării Naţionale nu veţi găsi cuvintele comunism sau comunist!) aredevenit Monitorul oficial, aşa cum se numise înainte de invaziaArmatei Roşii (şi totuşi, prima foaie oficială, scoasă în 1832, subîngrijirea lui Ion Heliade Rădulescu, fusese un buletin: Buletinulgazetă administrativă). În ultimii ani, monitorul pare însă a numai fi exclusiv o publicaţie centrală, specializată, a statului,"democratizându-se" şi coborând spre unităţile teritoriale. Există,de pildă, Monitorul Primăriei la Timişoara (în acest caz, monitorulfiind sinonim cu "publicaţie oficială"), ca şi o sumedenie depublicaţii generaliste locale numite Monitorul (de Suceava, deBacău, de Vrancea, de Cluj, de Sibiu, de Alba, dar şi de Făgăraş,de Dorna, de Câmpulung…). Prin urmare, dicţionarele de limbă artrebui să consemneze, după 1990, cel puţin 2 sensuri noi ale luimonitor: pe acela de foaie oficială şi pe acela de publicaţielocală.
Al doilea sens dezvoltat de limba franceză şi împrumutat de românăeste cel de "instructor, antrenor (de schi, de zbor etc.)" (cuaplicare, în franceză, în domeniul militar din a doua jumătate asecolului al XIX-lea şi, prin extindere la sporturile civile, însecolul XX). Pentru română, până la proba contrarie, cea mai vecheatestare a lui monitor "instructor" este din 1975: "Au foststabiliţi monitorii de schi printr-un test de preselecţie" (R.l. 22XI 75 p. 5).
Înainte de a trece la sensurile lui monitor dezvoltate de englezăşi împrumutate românei fie direct, fie prin intermediul francezei,să facem precizarea că vorbim de fapt nu despre un cuvânt, cidespre două omonime, unul cu referire la persoane, celălalt lalucruri, cel dintâi fiind în română cultismul (substantiv masculin)cu dublă etimologie, latină-franceză, iar cel din urmă neutrulvenit, mijlocit sau nemijlocit, din engleză, cu aplicaţii înspecial în domeniul tehnic.
În 1931 este consemnat pentru prima oară, în engleza americană,pentru monitor, sensul "dispozitiv pentru verificarea continuă acalităţii tehnice a unei transmisii radio", extins ulterior şi îndomeniul televiziunii (în franceză, cu prima atestare în 1967, dinfranceză trecând în română).
Din anii '50 şi '60 ai secolului trecut sunt primele atestări alemonitorului în medicină, cu sensul "aparat care supravegheazăautomat indicii fiziologici ai unui bolnav" - cel mai cunoscutfiind monitorul cardiac (cu prima atestare în franceză în 1971).Interesant cu monitoarele actuale din domeniul medical este cădatele culese de dispozitivele de supraveghere fiind afişate pe unecran, display-ul ajunge să fie echivalat cu întregul sistem deurmărire şi redare în timp real a evoluţiei factorilor fiziologiciai unui bolnav. Într-un citat din 1987, monitorul era privit ca unadintre componente, interfaţa grafică, a unui sistem mai larg:"Complexul, dotat cu un microprocesor, îi permite medicului, prinmijlocirea unui monitor, să aibă permanent sub observaţie unul saumai mulţi pacienţi", I.B. 17 XI 87 p. 8; în 2002, însă, monitoruldevenise deja sinonim cu întreg sistemul: "Avem control permanentpe monitor a presiunii la ieşirea în aortă dar şi în ventricul şise poate verifica rezultatul până la egalizarea presiunii în celedouă părţi", Z. de Iaşi 25 IV 02).
Bunicul sistemelor de operare actuale, care rulează pe computereleşi pe dispozitivele noastre mobile, s-a numit monitor şi trebuia săfie atât de mic încât să încapă pe memoria ROM (mediile de stocarede tipul dischetelor şi hard-disk-urilor sunt invenţii ulterioare).Monitoarele cu acest sens care ţine de începuturile computeristiciimai sunt prezente doar în dicţionare. La ora actuală, monitorulunui computer este dispozitivul care afişează pe un ecran dateleprimite de la unitatea centrală ("Două calculatoare 286 cu monitormonocrom", Z. de Iaşi 4 IX 00).
(Va urma)

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi dinacest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul deCuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Cuvinte cheie: monitor, monitor cardiac, monitorul oficial

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot