În dimineaţa acelei zile, care cădea în data de 20 iulie 1935, Regele Carol al II-lea, prinţul Nicolae, un pasionat aviator, şi Marele Voievod de Alba Iulia Mihai au sosit în Gara Mogoşoaia la ora 10,25, venind de la Sinaia. Pe peron au fost întâmpinaţi de Ion Inculeţ, ministrul de Interne, Eugen Titeanu, subsecretar de Stat la Ministerul de Interne, Nicolae Stăncescu, directorul general al Siguranţei şi colonelul Gabriel Marinescu. S-a format un convoi care a sosit în Piaţa Buzdugan puţin după ora 10,30. Erau de faţă două regimente de aviaţie, ataşaţii militari ai Franţei, Cehoslovaciei, Poloniei, Yugoslaviei şi Bulgariei, guvernul condus de Gheorghe Tătărescu, precum şi Alexandru Lapedatu, ministrul Cultelor şi Artelor, Lydia Kotzebue, membrii Comitetului pentru construirea Monumentului Eroilor Aerului, preoţi, generalul Stoicescu, comandantul Forţelor Aeriene, inginerul Nicolae Caranfil,subsecretar de Stat al Aerului din Ministerul Apărării Naţionale, comandorul aviator Andrei Popovici, cavaler al Ordinului Virtutea Aeronautică, Alexandru Donescu, noul primar general al Capitalei, numeroşi spectatori întâmplători. Generalul Stoicescu a dat raportul. Regele, însoţit de membrii Familiei Regale şi de general, a trecut în revistă cele două regimente înşirate pe strada Ion Mincu şi a urcat în tribuna oficială, alături de Guvern.
Înainte de a trage de cordonul tricolor, Regele - redevenit preşedinte al Comitetului, - a spus următoarele: "Inaugurăm, în această zi de sărbătoare şi de reamintire a aviatorilor, monumentul prin care o ţară întreagă se închină către aceia care, cu sacrificiul vieţii lor, au întărit puterea noastră aeronautică şi au ajutat la fala ţării noastre. Această piatră şi acest bronz să rămână veşnic ca o amintire, ca un semn al devotamentului şi al credinţei. Fie ca acei care, trecând pe această cale, vor privi acest monument, să-şi înalţe sufletul, să-şi întărească credinţa şi să aibă şi ei acelaşi simţământ pe care noi, acei care am luptat de la început pentru aeronautica noastră, îl avem: că în fiecare zi se face în această ţară un pas înainte pe acest tărâm, pas care la noi este stropit cu sânge. Fac astăzi sburătorilor noştri urarea ca avântul şi curajul lor să nu piară, ca programul aeronauticii să fie veşnic şi în fiecare zi mai întărit. Fie ca aceste plăci de bronz, amintitoare a jertfelor, să se pună cât mai rar pe această piatră!".
După Suveran au mai luat cuvântul generalul V. Rudeanu, care a menţionat meritele doamnei Kotzebue, N. Caranfil, A. Popovici, Al. Donescu. Singurul vorbitor care a crezut de cuviinţă să menţioneze numele şi meritele celei care concepuse şi crease monumentul a fost, spre lauda lui, generalul Rudeanu: "Monumentul care se inaugurează astăzi este sădit din iubirea fierbinte ce Majestatea Voastră poartă zburătorilor noştri şi preţuirea culminantă ce dă virtuţilor neamului. El va aprinde, desigur, în cursul deceniilor ce vor veni, noi şi uriaşe avânturi, mari şi mândre speranţe în inimile şi sufletele româneşti, care îl vor privi, înţelege şi simţi. Gândit, iniţiat şi îndrumat, încă de acum zece ani, de Majestatea Voastră în calitate de Inspector General al Aeronauticii, strângerea fondurilor necesare şi executarea lui au fost încredinţate unui comitet. Larg sprijinit de corpul ofiţerilor aeronauticii care şi-au dat ultimele rezerve materiale pentru perpetua cinstire a vitejilor lor camarazi; cu concursul graţios şi entuziast al doamnelor soţii de aviatori, care au organizat baluri şi realizat beneficii; ajutat de prima noastră instituţie financiară, Banca Naţională, precum şi de societatea Arpa şi de Eforia Spitalelor Civile, în sfârşit, cu concursul inspectorilor de aeronautică şi subsecretarilor de stat ai Aerului, comitetul a putut termina lucrarea. Este opera doamnei de Kotzebue, soţia generalului Kotzebue. Cheltuielile s-au ridicat la 3 milioane 580 mii lei. El stă mărturie slavei ce purtăm floarei florii tinereţii româneşti, care, în războiul dezrobirii fraţilor, au pierit luptând năprasnic împotriva urgiei duşmane, laolaltă cu furia vânturilor şi cu dâra sângelui lor nobil şi generos a înscris întâia oară pe cerul patriei dragostea noastră arzătoare, fără de margine, pentru ţară, tron şi neam. Comitetul, remiţând astăzi monumentul în mâinile domnului primar, îl roagă, nu numai să-i dea o cât mai patriotică îngrijire, dar încă, să facă să se perinde în jurul lui, an după an, rând după rând, generaţiile tinere, pentru că aici să simtă emoţiunea neînchipuitelor însuşiri ale înaintaşilor lor, să-şi înrădăcineze înaltul lor ideal, să-şi hărăzească o viaţă deosebită de nobleţe naţională şi, după cum o facem noi astăzi, să se încline cu admiraţiune şi respect în prezenţa acestui întreit simbol de strălucită vrednicie românească şi cu o adâncă, nemărginită recunoştinţă, cu profund şi neţărmurit devotament în faţa Majestăţii Sale Regelui nostru". La ora 11,30 a urmat defilarea trupelor de aviaţie. Festivitatea s-a încheiat la ora 12, în sunetele clopotelor de la biserica Mavrogheni din apropiere.
Eroii aviatori aveau un monument comemorativ de o frumuseţe poetică, dar Capitala se îmbogăţise cu o operă de artă de înaltă valoare estetică, deschizătoare de drumuri pentru proiectele de înnoire şi modernizare patronate de Carol al II-lea. Vizibili satisfăcuţi de valoarea şi de succesul de public al monumentului, în ziua de 30 septembrie 1935 Comitetul i-a mai mulţumit o dată artistei: "Doamnei Lidia general Kotzebue, Bucureşti. Acum, când Monumentul Eroilor Aerului s-a inaugurat în prezenţa M.S. Regelui pe piaţa din Şoseaua Jianului, Comitetul de iniţiativă apreciind că: 1) Domnia Voastră aţi executat lucrarea la timp şi apoi aţi urmărit până la montarea ultimei piese de bronz pe soclu. 2) Deşi preţul contractului a fost în raport cu lucrarea - 15 000 kg bronz - destul de avantajos, la urmă Domnia Voastră nu aţi cerut o majorare de preţ din cauză că s-a întârziat puţin lucrarea până la acordarea pieţei de pe Şoseaua Jianu. 3) Acest monument înfrumuseţează Capitala graţie activităţii rodnice şi de multe ori desinteresată a tuturor celor care au pus umărul la înfăptuirea lui. Comitetul vă aduce mulţumirile sale pentru aducerea la bun sfârşit a operei executate şi vă promite la închiderea tuturor socotelilor o gratificaţie, care, dacă nu va corespunde efortului depus de Domnia Voastră, va fi ca o distincţiune". În numele Comitetului semna Victor Anastasiu. Nu se ştie dacă autoarea reală şi unică a Monumentului Eroilor Aerului, recunoscută ca atare de comanditari, a primit gratificaţia promisă. Cele câteva xerocopii anexate de Rostislav Kotzebue la sfârşitul albumului cu fotografii ale operelor mamei sale lămuresc doar problema paternităţii creaţiei. Nici monografia dedicată falnicului monument de Victor Anastasiu nu face referire la gratificaţia promisă şi, de altfel, pe deplin meritată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
