• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Mostenirea Mariei Tanase

Mostenirea Mariei Tanase

Paula Herlo, Catalin Bucur, Nicoleta Medrea, Roxana Vladasel

Avem mosteniri impresionante, dar nu prea punem pret pe ele. Exploatam, fara sa dam nimic la schimb. E si cazul Mariei Tanase - marea artista a Romaniei, a carei memorie trezeste doar teoretic respect. Chiar si dupa moarte, ea aduce la bugetul statului sume importante de bani, dar statul nu e in stare sa-i indeplineasca ultimele dorinte. Artista a trecut in testament citeva cerinte simple, care sa aminteasca despre trecerea ei prin lume. La 47 de ani de la moarte, niciuna nu a fost implinita.
Nimeni n-a cunoscut-o atat de bine incat sa o poata descrie cu adevarat. Nu si-a apropiat pe nimeni intr-atat de mult incat sa-i poata asterne geniul pe hartie. Iubitoare de lume si totusi singura in povestea ei, a trecut prin viata fulgerator. A stat putin, dar a trait atat de intens, incat astazi, dupa 47 de ani de la moartea ei, oamenii inca vorbesc despre ea la prezent. O prezenta vie, o personalitate cum nu s-a mai vazut, un nume despre care se spune ca a fost prima si poate singura mare diva a Romaniei.

Maria Tanase a venit pe lume in 1913, in mahalaua Caramidarilor. Tatal, Ioan Coanda Tanase, se considera prea sarac ca sa hraneasca trei guri si i-a cerut nevestei sa lepede copilul. Ana Tanase, o ardeleanca din Fagaras cu frica de Dumnezeu, l-a ignorat si a adus-o pe lume pe Maria.

A crescut inconjurata de cantece. Asculta la doinele muncitorilor din gradinta tatalui, cultivator de legume si flori, si le reproducea parintilor acasa. Uneori se ascundea in cimitir si asculta bocetele batranilor. Prima melodie pe care a cantat-
o oamenilor avea sa fie bocetul unchiului sau ce-si pierduse sotia.

Maria Tanase a pasit pe scena pentru prima data in 1921, in fata publicului de la Caminul Cultural din mahala, la serbarea care marca sfarsitul anului scolar. Nu a terminat liceul pentru ca s-a retras de la scoala ca sa-si ajute parintii la munca.

Nu implinise inca 16 ani cand avea sa-si arate pentru prima data personalitatea si spiritul liber. Pleaca de acasa si se inscrie la un concurs de Miss. Un tanar doctor se indragosteste de ea, si o lasa insarcinata. Tot el e cel ce o ajuta sa avorteze. Se spune ca din aceasta cauza n-a mai putut avea copii.

Dupa aceasta experienta, se angajeaza casierita la carciuma "Bufet de 7 lei"

La 21 de ani, vede un afis prin care se anunta o preselectie pentru teatrul de revista Carabus condus de Constantin Tanase. Apare in fata lui sigura pe calitatile ei vocale. Ii canta o doina si e angajata imediat. Pe afis e trecuta cu pseudonimul Mary Atanasiu - pentru ca nu era loc pentru doi Tanase pe acelasi afis. Intr-o seara Maria Tanase refuza insa sa mai intre in scena pentru ca nu-i placea costumul: pantalon scurti si pene.

S-a trezit singura, in vremuri in care recomandarile cantareau mai mult decat talentul. Intamplarea a facut sa-l cunoasca pe regizorul si jurnalistul Sandu Eliad de care s-a indragostit si de la care a invatat rafinamentul boemei acelor vremuri. In casa lui, il cunoaste pe culegatorul de folclor Harry Brauner. Datorita lui Brauner ajunge in fata directorului Arhivei de folclor, care o indeamna sa-si culeaga cantecele din satele romanesti. Mediul boem in care traia tineretea o aduce in fata lui dramaturgului Tudor Musatescu ce o recomanda unui prieten ce detinea o fabrica de placi. Acolo imprima prima melodie. Discul se vinde ca painea calda si ajuta firma sa scape de datorii. Succesul nu trece neobservat de cea mai mare casa de discuri a vremii, Columbia, ce avea birouri la Viena si Bucuresti. Imprima cantec dupa cantec si cand ajunge in capitala Austriei castiga intreaga audienta. Insa adevarata lansare are loc in ziua in care canta pentru prima data la radio. Din acel moment n-a fost roman sa nu-i fi cunoscut glasul. Concertele curgeau unul dupa altul. Canta in restaurante, in camine culturale la sate si in teatre de revista. In doar cateva luni avea sa devina un fenomen. Cand intra intr-o incapere se lasa liniste. Isi insotea cuvintele cu gesturi ample, lasand pauze lungi de tacere. Vorbea apasat, spunand lucrurilor pe nume. Lipsita de inhibitii, avea sa ramana in memoria tuturor ca fiind femeia care nu-si refuza nimic.

"Desi ii placea sa traiasca in lux - spune Florentina Vlad, prietena ei -, sa se bucure de noul statut de regina a cantecului popular romanesc, Maria Tanase nu si-a uitat originile, iar in preajma apropiatilor, in intimitate, redevenea fata simpla din mahalaua caramidarilor." Florentina Vlad, una dintre artistele cu care Maria Tanase a fost in multe turnee isi aminteste amuzata de spiritul ei liber. "N-avea inhibitii. Vorbea liber despre convingerile ei si era constienta de magnetismul ei. Stia ca e frumoasa. Isi cultiva feminitatea imbracandu-se doar de la Paris."

"Era frumoasa se machia numai de la Paris se imbraca", spune Johnny Raducanu. "Hainele de scena i le facea cea mai iscusita croitoreasa din Bucuresti. Era cap de afis, si ea incheia intotdeauna spectacolele. Pentru celelate artiste ale vremii, Mia Braia sau Ioana Radu, era un motiv de invidie si barfa."

Vocea ei cucerise deja Parisul. Acolo l-a intalnit si pe Constantin Brancusi. In cartea "Brãncusi - Amintiri si exegeze", Petre Pandrea scrie despre povestea lor de amor. S-au cunoscut la Paris in 1938 la un eveniment organizat de Dimitrie Gusti. S-au imprietenit fulgerãtor, s-au iubit si s-au despartit la fel de repede, cu invective din partea lui Brancusi care spunea in final cã nu-i mai place cãntecul Mariei Tãnase, care nu cãntã, ci doar boceste. Voia s-o vada la Opera. Acolo credea el ca e locul ei. S-au certat, dar Maria Tanase l-a divinizat pana in ultima zi a vietii lui.

Un an mai tarziu, in 1939, Maria Tanase cucerea America. Chiar in ziua plecarii spre New York, oamenii care auzisera la radio despre turneul ei peste ocean au venit sa-si ia ramas bun. La New York avea sa-l intalneasca pe George Enescu, in fata caruia s-a aplecat si i-a sarutat mana. Maestrul i-a laudat mai tarziu talentul.

Intoarsa in tara, Maria Tanase si-a continuat asensiunea artistica. Era in stare sa adune tot orasul la o sala de spectacol. Aparitia ei starnea lacrimi si isterii, oamenii spargeau usile salilor de specracol pentru a putea sa ajunga in fata ei. Cand intra in scena sala amutea. Tinuta mandra a capului, atitudinea usor sfidatoare, si felul in care se uita spre sala lasand impresia ca priveste in ochii fiecarui spectator.

Tudor Arghezi scria ca nici diavolul nu calca silaba romaneasca si cantarea ca Maria Tanase, iar Sadoveanu spunea ca se regaseste cu tot ce e mai bun in el in toate melodiile ei. Era un personaj fascinant, iar barbatii care ajungeau in fata ei sfarseau prin a se indragosti de ea.

"Maria a iubit, spune prietena ei, Aurora Sotropa. Maria Tanase a iubit. Sfida canoanele vremii. Avea un limbaj colorat si nu se jena sa ceara ce-i placea. Cucerea rapid si parasea la fel de repede. Ardea pasiunile asa cum ardea pe scena."

Maria Tanase a inchis ochii la 49 de ani, rapusa de cancer la plamani. Si-a trait viata cu intensitate si-a plecat fara regrete. A lasat insa cu limba de moarte ca-n urma ei sa fie sapata la drum secetos o fantana, sa fie ajutati studentii, iar un prieten sculptor sa sape in stanca un monument al folclorului romanesc. Si-a mai avut o dorinta inmormantarea ei sa fie discreta, fara pomeni. Niciunul din aceste ganduri nu i-a fost respectat.
S-a casatorit tarziu, la 37 de ani, cu Clery Sachelarie, un jurist ce-i statuse in preajma ani de zile si care a asteptat-o cu rabdare tolerandu-i aventurile si capriciile. A iubit-o mult, iar ea l-a numit pana la sfarsitul vietii ingerul ei pazitor. Prietenii Mariei spuneau insa despre el ca era un cartofor, care a trait toata viata pe spatele ei, pierzand bani la cazinouri si la cursele de cai.

Cand nu canta, Maria Tanase isi petrece serile la Capsa. Ii placeau mancarurile si vinurile alese si deseori platea consumatia mesenilor. Castiga enorm, dar cheltuia la fel de mult. "Deseori ajungea falita, cu datorii, spune Florentina Vlad. N-a adunat averi, pentru n-a avut nevoie de ele. Se imprumuta de bani ca sa-si faca placerile, iar ca sa-si achite datoriile pleca in turnee lungi si obositoare. Azi avea in conturi sute de mii de lei, iar maine nu mai avea nimic. Imprastia banii in stanga si-n dreapta ajutand mai ales oamenii saraci." "N-avea notiunea banului, spune si Ileana Constantinescu. Ii placea sa faca daruri scumpe, sa ajute tinerii sa mearga la scoala, sa scape de saracie oamenii ce-i ieseau in cale. Insa cel mai mult ajuta copiii si tinerii."

Pe Faramita Lambru avea sa-l descopere intamplator, cand el avea 27 de ani. Pe Johnny Raducanu l-a luat cu ea in cateva turnee. Pe vremea aceea canta la contrabas si se bucura de placerile vietii de artist.

Eleganta, ferma, cu un ascutit simt al umorului, Maria Tanase a reusit sa starneasca pasiuni pana in ultima zi a vietii. Avea atat de multa dragoste de daruit incat faptul ca n-a putut sa aiba copii a chinuit-o ani de zile. In 1960 in timp ce se afla intr-un turneu in Banat, a cunoscut o tanara fata de 17 ani, Minodora Nemes. Canta intr-un ansamblu folcloric, iar Maria Tanase a hotarat sa o infieze

A trait cu intesitate fiecare moment al vietii, temandu-se ca nu cumva sa-i treaca viata prea repede, iar ea sa ramana cu regrete. Fuma mult, muncea fara oprire si visa sa lase in urma o scoala a cantecului popular. Batea cu pasul satele ca sa-si adune cantecele. Cu pasiune, rabdare si dragoste de oameni Maria Tanase ajunsese sa adune 480 de cantece. Cand a simtit ca o lasa puterile a lasat si ea Bucurestiul. S-a mutat la Targu Jiu, orasul lui Brancusi, unde voia sa deschida o scoala pentru tinerii artisti. Acolo a pus la cale un turneu de 75 de zile. In cea de-a patra zi s-a simtit rau. A fost dusa la spital, iar medicii i-au spus ca are cancer la plamani. I-au recomandat sa se interneze imediat la Bucuresti, dar Maria Tanase a stiut ca va muri si a decis sa-si continue turneul. A cantat inca doua saptamani, fara ca oamenii sa stie ca e in suferinta. Spunea celor din jur ca poarta boala grea in trup de ani de zile. Intr-o inregistrare facuta cu trei ani inainte de moartea ei i se citeste suferinta pe chip.

Ar fi vrut sa-si duca turneul la bun sfarsit. Cand a simtit ca i se apropie sfarsitul a chemat notarul si i-a dictat testamentul.

TESTAMENT

"Las toata averea mea mobila, ce se va gasi in patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tanase si sotului meu Clerah Sachelarie, cu acelasi domiciliu ca al subsemantei, pe care-i rog sa ia hotarari numai impreuna privind averea ramasa. Daca fratelui meu Stefan Francois Tanase ii va face placere vreun obiect indiferent de valoarea lui, rog pe sora mea si sotul meu sa i-l daruiasca spre calda si duioasa amintire.

Nepotilor mei, celor trei copii ai fratelui meu si celor trei copii ai surorii mele le las toata dragostea mea de mama. Pe baietii fratelui meu si sorei mele precum si pe sotul Stefaniei ii implor cu cuvant de moarte sa nu fumeze de aci incolo si sa-l iubeasca pe nenea Clery cum m-au iubit pe mine si cum eu i-am iubit pe ei.

Las cu cea mai apriga dorinta a mea ca ritualul inmormantarii mele sa nu formeze obiectul vreunei vulgare actiuni, ci sa fie sobru.

Dupa moarte, corpul nescaldat, numai sters cu alcool sa fie la dispozitia medicilor daca vor considera ca este cazul sa se foloseasca de el la autopsie. Una din cele doua camasi albe de matase pe care le am in dulap sa fie puse pe sub rochia de pichet alba ce se gaseste la spital si care se butoneaza in spate. Pe cap sa-mi puna pichetul de coltar alb iar in picioare ciorapi albi scurti.

Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca nimanui la cunostinta despre moartea mea cu exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascarada. Sa nu mi se faca parastas decat la sase saptamani. Sa-mi care apa cu cofa si sa se inchine cineva la cimitir in fiecare zi timp de sase saptamani.

Sa nu vina la slujba mea religioasa niciun popa afara de preotul si parintele Bejenaru Vasile din suburbia Caramidarii de Jos, raion Niculai Balcescu, caruia ii sarut mainile pentru ultima data ca atunci cand mamei si tatalui meu le era greu, s-a oferit sa-mi fie tata si mama. Ii multumesc in veci pentru tinuta lui curata si pentru omenia de care a dat dovada cum se cuvenea tot timpul vietii sale.

Daca se va putea si nu va fi greu as vrea ca pe un drum secetos si dornic de apa sa se faca o fanatana si in loc de acele parastase, pe care le interzic, din cand in cand sa fie ajutat cate un student si o studenta cu plata cantinei sau a posibilitatilor de masa si sa nu fie nimeni trist.

Le doresc viata lunga si sanatate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar daca unora le-am stat greu in drum si au considerat sa ma cunoasca dupa placul lor si nu dupa caracterul si firea mea.

Imbratisez pe toti si doresc sa le fie viata imbelsugata, linistita, sanatoasa si in voie buna."

Din pacate niciuna dintre dorintele ei din testament n-a fost respectata: nepotii au fumat, moartea ei s-a transformat in cel mai mare eveniment al anului, iar studentii n-au primit ajutorul lasat in scris de marea artista. Nici fantana n-a fost sapata. Un singur gand i-a fost implinit: acela de a se odihni pe perna de flori. Dorinta i-a fost implinita de cea pe care o numea fiica adoptiva, Minodora Nemes, care astazi locuieste in Canada.

"Niciodata ca atunci, spune Minodora Nemes, nu s-au adunat atatia oameni la capataiul unui om. Bucurestiul inundat de oameni, veniti sa-si ia ramas bun, avea sa arate inca o data ca trecerea ei prin lume a lasat in sufletele romanilor atat de multa dragoste incat si astazi se mai vorbeste despre geniul ei. A plecat fara sa lase averi materiale."

Maria Tanase a murit saraca. Statul roman incaseaza insa sume frumoase de pe urma ei din drepturile de autor, fara ca vreun oficial sa-si pus vreodata problema sa-i implineasca ultimele dorinte. Maria Tanase n-a lasat averi materiale familiei, dar poporului i-a lasat o mostenire sacra. 480 de cantece si vocea ei ce inca nu si-a gasit egal.

Reportaj difuzat în emisiunea "Romania, te iubesc!' din 16 mai 2010.

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743