Ziarul de Duminică

Mostenirea Mariei Tanase

Mostenirea Mariei Tanase
01.07.2010, 15:25 3094

Paula Herlo, Catalin Bucur, Nicoleta Medrea, Roxana Vladasel

Avem mosteniri impresionante, dar nu prea punem pret pe ele.Exploatam, fara sa dam nimic la schimb. E si cazul Mariei Tanase -marea artista a Romaniei, a carei memorie trezeste doar teoreticrespect. Chiar si dupa moarte, ea aduce la bugetul statului sumeimportante de bani, dar statul nu e in stare sa-i indeplineascaultimele dorinte. Artista a trecut in testament citeva cerintesimple, care sa aminteasca despre trecerea ei prin lume. La 47 deani de la moarte, niciuna nu a fost implinita.
Nimeni n-a cunoscut-o atat de bine incat sa o poata descrie cuadevarat. Nu si-a apropiat pe nimeni intr-atat de mult incat sa-ipoata asterne geniul pe hartie. Iubitoare de lume si totusi singurain povestea ei, a trecut prin viata fulgerator. A stat putin, dar atrait atat de intens, incat astazi, dupa 47 de ani de la moarteaei, oamenii inca vorbesc despre ea la prezent. O prezenta vie, opersonalitate cum nu s-a mai vazut, un nume despre care se spune caa fost prima si poate singura mare diva a Romaniei.

Maria Tanase a venit pe lume in 1913, in mahalaua Caramidarilor.Tatal, Ioan Coanda Tanase, se considera prea sarac ca sa hraneascatrei guri si i-a cerut nevestei sa lepede copilul. Ana Tanase, oardeleanca din Fagaras cu frica de Dumnezeu, l-a ignorat si aadus-o pe lume pe Maria.

A crescut inconjurata de cantece. Asculta la doinelemuncitorilor din gradinta tatalui, cultivator de legume si flori,si le reproducea parintilor acasa. Uneori se ascundea in cimitir siasculta bocetele batranilor. Prima melodie pe care a cantat-
o oamenilor avea sa fie bocetul unchiului sau ce-si pierdusesotia.

Maria Tanase a pasit pe scena pentru prima data in 1921, in fatapublicului de la Caminul Cultural din mahala, la serbarea caremarca sfarsitul anului scolar. Nu a terminat liceul pentru ca s-aretras de la scoala ca sa-si ajute parintii la munca.

Nu implinise inca 16 ani cand avea sa-si arate pentru prima datapersonalitatea si spiritul liber. Pleaca de acasa si se inscrie laun concurs de Miss. Un tanar doctor se indragosteste de ea, si olasa insarcinata. Tot el e cel ce o ajuta sa avorteze. Se spune cadin aceasta cauza n-a mai putut avea copii.

Dupa aceasta experienta, se angajeaza casierita la carciuma"Bufet de 7 lei"

La 21 de ani, vede un afis prin care se anunta o preselectiepentru teatrul de revista Carabus condus de Constantin Tanase.Apare in fata lui sigura pe calitatile ei vocale. Ii canta o doinasi e angajata imediat. Pe afis e trecuta cu pseudonimul MaryAtanasiu - pentru ca nu era loc pentru doi Tanase pe acelasi afis.Intr-o seara Maria Tanase refuza insa sa mai intre in scena pentruca nu-i placea costumul: pantalon scurti si pene.

S-a trezit singura, in vremuri in care recomandarile cantareaumai mult decat talentul. Intamplarea a facut sa-l cunoasca peregizorul si jurnalistul Sandu Eliad de care s-a indragostit si dela care a invatat rafinamentul boemei acelor vremuri. In casa lui,il cunoaste pe culegatorul de folclor Harry Brauner. Datorita luiBrauner ajunge in fata directorului Arhivei de folclor, care oindeamna sa-si culeaga cantecele din satele romanesti. Mediul boemin care traia tineretea o aduce in fata lui dramaturgului TudorMusatescu ce o recomanda unui prieten ce detinea o fabrica deplaci. Acolo imprima prima melodie. Discul se vinde ca painea caldasi ajuta firma sa scape de datorii. Succesul nu trece neobservat decea mai mare casa de discuri a vremii, Columbia, ce avea birouri laViena si Bucuresti. Imprima cantec dupa cantec si cand ajunge incapitala Austriei castiga intreaga audienta. Insa adevarata lansareare loc in ziua in care canta pentru prima data la radio. Din acelmoment n-a fost roman sa nu-i fi cunoscut glasul. Concertelecurgeau unul dupa altul. Canta in restaurante, in camine culturalela sate si in teatre de revista. In doar cateva luni avea sa devinaun fenomen. Cand intra intr-o incapere se lasa liniste. Isi insoteacuvintele cu gesturi ample, lasand pauze lungi de tacere. Vorbeaapasat, spunand lucrurilor pe nume. Lipsita de inhibitii, avea saramana in memoria tuturor ca fiind femeia care nu-si refuzanimic.

"Desi ii placea sa traiasca in lux - spune Florentina Vlad,prietena ei -, sa se bucure de noul statut de regina a canteculuipopular romanesc, Maria Tanase nu si-a uitat originile, iar inpreajma apropiatilor, in intimitate, redevenea fata simpla dinmahalaua caramidarilor." Florentina Vlad, una dintre artistele cucare Maria Tanase a fost in multe turnee isi aminteste amuzata despiritul ei liber. "N-avea inhibitii. Vorbea liber despreconvingerile ei si era constienta de magnetismul ei. Stia ca efrumoasa. Isi cultiva feminitatea imbracandu-se doar de laParis."

"Era frumoasa se machia numai de la Paris se imbraca", spuneJohnny Raducanu. "Hainele de scena i le facea cea mai iscusitacroitoreasa din Bucuresti. Era cap de afis, si ea incheiaintotdeauna spectacolele. Pentru celelate artiste ale vremii, MiaBraia sau Ioana Radu, era un motiv de invidie si barfa."

Vocea ei cucerise deja Parisul. Acolo l-a intalnit si peConstantin Brancusi. In cartea "Brãncusi - Amintiri si exegeze",Petre Pandrea scrie despre povestea lor de amor. S-au cunoscut laParis in 1938 la un eveniment organizat de Dimitrie Gusti. S-auimprietenit fulgerãtor, s-au iubit si s-au despartit la fel derepede, cu invective din partea lui Brancusi care spunea in finalcã nu-i mai place cãntecul Mariei Tãnase, care nu cãntã, ci doarboceste. Voia s-o vada la Opera. Acolo credea el ca e locul ei.S-au certat, dar Maria Tanase l-a divinizat pana in ultima zi avietii lui.

Un an mai tarziu, in 1939, Maria Tanase cucerea America. Chiarin ziua plecarii spre New York, oamenii care auzisera la radiodespre turneul ei peste ocean au venit sa-si ia ramas bun. La NewYork avea sa-l intalneasca pe George Enescu, in fata caruia s-aaplecat si i-a sarutat mana. Maestrul i-a laudat mai tarziutalentul.

Intoarsa in tara, Maria Tanase si-a continuat asensiuneaartistica. Era in stare sa adune tot orasul la o sala de spectacol.Aparitia ei starnea lacrimi si isterii, oamenii spargeau usilesalilor de specracol pentru a putea sa ajunga in fata ei. Candintra in scena sala amutea. Tinuta mandra a capului, atitudineausor sfidatoare, si felul in care se uita spre sala lasand impresiaca priveste in ochii fiecarui spectator.

Tudor Arghezi scria ca nici diavolul nu calca silaba romaneascasi cantarea ca Maria Tanase, iar Sadoveanu spunea ca se regasestecu tot ce e mai bun in el in toate melodiile ei. Era un personajfascinant, iar barbatii care ajungeau in fata ei sfarseau prin a seindragosti de ea.

"Maria a iubit, spune prietena ei, Aurora Sotropa. Maria Tanasea iubit. Sfida canoanele vremii. Avea un limbaj colorat si nu sejena sa ceara ce-i placea. Cucerea rapid si parasea la fel derepede. Ardea pasiunile asa cum ardea pe scena."

Maria Tanase a inchis ochii la 49 de ani, rapusa de cancer laplamani. Si-a trait viata cu intensitate si-a plecat fara regrete.A lasat insa cu limba de moarte ca-n urma ei sa fie sapata la drumsecetos o fantana, sa fie ajutati studentii, iar un prietensculptor sa sape in stanca un monument al folclorului romanesc.Si-a mai avut o dorinta inmormantarea ei sa fie discreta, farapomeni. Niciunul din aceste ganduri nu i-a fostrespectat.
S-a casatorit tarziu, la 37 de ani, cu Clery Sachelarie, un juristce-i statuse in preajma ani de zile si care a asteptat-o cu rabdaretolerandu-i aventurile si capriciile. A iubit-o mult, iar ea l-anumit pana la sfarsitul vietii ingerul ei pazitor. Prietenii Marieispuneau insa despre el ca era un cartofor, care a trait toata viatape spatele ei, pierzand bani la cazinouri si la cursele de cai.

Cand nu canta, Maria Tanase isi petrece serile la Capsa. Iiplaceau mancarurile si vinurile alese si deseori platea consumatiamesenilor. Castiga enorm, dar cheltuia la fel de mult. "Deseoriajungea falita, cu datorii, spune Florentina Vlad. N-a adunataveri, pentru n-a avut nevoie de ele. Se imprumuta de bani ca sa-sifaca placerile, iar ca sa-si achite datoriile pleca in turnee lungisi obositoare. Azi avea in conturi sute de mii de lei, iar maine numai avea nimic. Imprastia banii in stanga si-n dreapta ajutand maiales oamenii saraci." "N-avea notiunea banului, spune si IleanaConstantinescu. Ii placea sa faca daruri scumpe, sa ajute tineriisa mearga la scoala, sa scape de saracie oamenii ce-i ieseau incale. Insa cel mai mult ajuta copiii si tinerii."

Pe Faramita Lambru avea sa-l descopere intamplator, cand el avea27 de ani. Pe Johnny Raducanu l-a luat cu ea in cateva turnee. Pevremea aceea canta la contrabas si se bucura de placerile vietii deartist.

Eleganta, ferma, cu un ascutit simt al umorului, Maria Tanase areusit sa starneasca pasiuni pana in ultima zi a vietii. Avea atatde multa dragoste de daruit incat faptul ca n-a putut sa aiba copiia chinuit-o ani de zile. In 1960 in timp ce se afla intr-un turneuin Banat, a cunoscut o tanara fata de 17 ani, Minodora Nemes. Cantaintr-un ansamblu folcloric, iar Maria Tanase a hotarat sa oinfieze

A trait cu intesitate fiecare moment al vietii, temandu-se ca nucumva sa-i treaca viata prea repede, iar ea sa ramana cu regrete.Fuma mult, muncea fara oprire si visa sa lase in urma o scoala acantecului popular. Batea cu pasul satele ca sa-si adune cantecele.Cu pasiune, rabdare si dragoste de oameni Maria Tanase ajunsese saadune 480 de cantece. Cand a simtit ca o lasa puterile a lasat siea Bucurestiul. S-a mutat la Targu Jiu, orasul lui Brancusi, undevoia sa deschida o scoala pentru tinerii artisti. Acolo a pus lacale un turneu de 75 de zile. In cea de-a patra zi s-a simtit rau.A fost dusa la spital, iar medicii i-au spus ca are cancer laplamani. I-au recomandat sa se interneze imediat la Bucuresti, darMaria Tanase a stiut ca va muri si a decis sa-si continue turneul.A cantat inca doua saptamani, fara ca oamenii sa stie ca e insuferinta. Spunea celor din jur ca poarta boala grea in trup de anide zile. Intr-o inregistrare facuta cu trei ani inainte de moarteaei i se citeste suferinta pe chip.

Ar fi vrut sa-si duca turneul la bun sfarsit. Cand a simtit ca ise apropie sfarsitul a chemat notarul si i-a dictattestamentul.

TESTAMENT

"Las toata averea mea mobila, ce se va gasi in patrimoniu ladata decesului meu, surorii mele Aurica Tanase si sotului meuClerah Sachelarie, cu acelasi domiciliu ca al subsemantei, pecare-i rog sa ia hotarari numai impreuna privind averea ramasa.Daca fratelui meu Stefan Francois Tanase ii va face placere vreunobiect indiferent de valoarea lui, rog pe sora mea si sotul meu sai-l daruiasca spre calda si duioasa amintire.

Nepotilor mei, celor trei copii ai fratelui meu si celor treicopii ai surorii mele le las toata dragostea mea de mama. Pebaietii fratelui meu si sorei mele precum si pe sotul Stefaniei iiimplor cu cuvant de moarte sa nu fumeze de aci incolo si sa-liubeasca pe nenea Clery cum m-au iubit pe mine si cum eu i-am iubitpe ei.

Las cu cea mai apriga dorinta a mea ca ritualul inmormantariimele sa nu formeze obiectul vreunei vulgare actiuni, ci sa fiesobru.

Dupa moarte, corpul nescaldat, numai sters cu alcool sa fie ladispozitia medicilor daca vor considera ca este cazul sa sefoloseasca de el la autopsie. Una din cele doua camasi albe dematase pe care le am in dulap sa fie puse pe sub rochia de pichetalba ce se gaseste la spital si care se butoneaza in spate. Pe capsa-mi puna pichetul de coltar alb iar in picioare ciorapi albiscurti.

Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca nimanui la cunostintadespre moartea mea cu exceptia oficialitatilor si in orice cazinmormantarea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu chiar celor cem-au cunoscut. Nu vreau mascarada. Sa nu mi se faca parastas decatla sase saptamani. Sa-mi care apa cu cofa si sa se inchine cinevala cimitir in fiecare zi timp de sase saptamani.

Sa nu vina la slujba mea religioasa niciun popa afara de preotulsi parintele Bejenaru Vasile din suburbia Caramidarii de Jos, raionNiculai Balcescu, caruia ii sarut mainile pentru ultima data caatunci cand mamei si tatalui meu le era greu, s-a oferit sa-mi fietata si mama. Ii multumesc in veci pentru tinuta lui curata sipentru omenia de care a dat dovada cum se cuvenea tot timpul vietiisale.

Daca se va putea si nu va fi greu as vrea ca pe un drum secetossi dornic de apa sa se faca o fanatana si in loc de aceleparastase, pe care le interzic, din cand in cand sa fie ajutat cateun student si o studenta cu plata cantinei sau a posibilitatilor demasa si sa nu fie nimeni trist.

Le doresc viata lunga si sanatate tuturor acelora pe care i-amcunoscut, chiar daca unora le-am stat greu in drum si au consideratsa ma cunoasca dupa placul lor si nu dupa caracterul si fireamea.

Imbratisez pe toti si doresc sa le fie viata imbelsugata,linistita, sanatoasa si in voie buna."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO