Săptămâna trecută a fost inaugurat la Tismana Muzeul Tezaurului, o investiţie şi o inistituţie unică în Europa – un muzeu amenajat în peştera care a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul Băncii Naţionale a României, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Evenimentul a avut loc în prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi a Mitropolitul Olteniei, Irineu.
Spaţiul muzeului oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peştera Mânăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR şi trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.
Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peştera Mănăstirii Tismana într-un spaţiu muzeal. Iniţiativa de construire a muzeului a fost susţinută de către Mitropolitul Olteniei şi de stareţa Mânăstirii Tismana, Antonia Popescu. În vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizaţia de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.
Gestul de a transforma una dintre peşterile muntelui Stârmina în muzeu este
rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol. „Deşi de multe ori se spune că nu se învaţă nimic din istorie – afirma acad. Mugur Isărescu -‚ Banca Naţională a României a învăţat temeinic din experienţa dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors, astfel că, în cel de-al Doilea Război Mondial, a decis să apere singură stocul său de aur. Acest tezaur avea dimensiuni mult mai importante în 1944 comparativ cu 1916; în pofida pierderii din Primul Război Mondial, se atinsese cantitatea de 242 tone, la care se adăugau şi trei tone de aur polonez, rămas aici din 1939, când tezaurul Băncii Poloniei a tranzitat România. În 1944, tezaurul era sub foc încrucişat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla încă în România, pe de alta, Armata Roşie care se apropia de graniţa noastră răsăriteană. În aceste condiţii, Banca Naţională, în acord cu guvernul, a decis să transporte aurul, în cel mai deplin secret, la mânăstirea Tismana, unde a fost depus în peşteră. Cunoscută în istorie sub numele de «Operaţiunea Neptun» sau «Tismana», misiunea s-a desfăşurat cu succes. Ulterior, în februarie 1947, tezaurul BNR şi cele trei tone de aur polonez s-au întors întregi la Bucureşti. Succesul acestei misiuni a fost posibil datorită responsabilităţii manifestate de conducerea BNR, în colaborare cu guvernul şi cu alte instituţii: Armata, CFR şi, desigur, Mitropolia Olteniei. De asemenea, salvarea Tezaurului a evidenţiat devotamentul, profesionalismul şi patriotismul funcţionarilor băncii însărcinaţi cu îndeplinirea acestei misiuni. În acelaşi timp, în această misiune a fost implicată categoric atât obştea de călugări a mânăstirii Tismana, cât şi mulţi locuitori ai comunei Tismana, care au oferit găzduire celor care au lucrat la amenajarea grotei.”
Un punct muzeal, aflat în afara Palatului BNR din Bucureşti, lărgeşte posibilitatea celor interesaţi de a cunoaşte istoria adevărată a BNR.
Despre această istorie vorbeşte şi cartea lansată cu prilejul deschiderii Muzeului de la Tismana – „Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947”, realizată de Cristian Păunescu, Dorin Matei, Mihaela Tone şi Gheorghe Birău, cu un argument scris de acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Un volum cu informaţii substanţiale despre Operaţiunile Neptun şi Tismana şi o foarte bogată iconografie.
„Operaţiunea Neptun” a devenit publică după 50 de ani, când secretarul general de atunci al BNR, Cristian Păunescu, împreună cu directorul sucursalei Gorj a Băncii Centrale, Gheorghe Birău, şi cu istoricul Marian Ştefan, a început reconstituirea acelor evenimente cu ajutorul documentelor păstrate în arhiva generală a BNR. Ulterior, la 25 ianuarie 2007, conducerea BNR a luat decizia de a amenaja în peştera de la Mânăstirea Tismana un Muzeu al Tezaurului Băncii Naţionale a României.
„Mai presus de toate – susţin autorii în încheierea admirabilului lor album -, faptul că o mână de oameni au riscat, nu s-au lăsat copleşiţi de vitregia vremurilor, au făcut ceva, nu s-au mulţumit să spună că sunt sub vremuri, merită ţinut minte şi reaminiti celor care vorveni după noi.”
Fotografii de Lucian Tudose
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
