Ziarul de Duminică

Nebunie rusească/ de Elisabeta Lăsconi

Nebunie rusească/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

13.03.2014, 23:56 112

Taina sufletului rusesc a atins-o şi pe Martha Bibescu, o dovedeşte micul roman „Papagalul verde”, în care-şi alege personajele din aristocraţia rusească, întinsă prin ramificaţii complicate în toată Europa. Secrete de familie şi întâmplari ce se repetă după două-trei generaţii, obsesia legăturii de sânge şi credinţa împinsă până la habotnicie, vinovăţia căpătând proporţii distrugătoare se regăsesc concentrate într-o naraţiune ce alunecă sinuos spre poezie şi tragedie.

„Papagalul verde” are o eroină ieşită din comun prin frumuseţe şi sensibilitate, înţelegând treptat marea dramă ce-i macină familia şi o desprinde încet-încet de realitate: tatăl şi mama au pierdut un fiu, pe Saşa, iar fiicele nu umplu golul rămas, ci îl adâncesc, fiindcă le supun unui cult al fratelui dispărut, ca şi unei aşteptări: fiecare nouă sarcină a mamei are ca scop să aducă pe lume alt băiat în care să reînvie Saşa.

Nu este de mirare că fetele nu percep strop de iubire din partea părinţilor, singura afecţiune vine fie de la dădaca rusoaică, fie de la guvernanta franţuzoaică. Iubirea copilărească profundă şi totală a eroinei i-o prilejuieşte un splendid papagal verde, la care visează îndelung, pe care-l revede în lungile plimbări cu o mătuşă înţelegătoare. Oricât de mult şi l-ar dori, oricât se străduieşte mătuşa Alex cea înţelegătoarre şi dornică să-i ofere pasărea în colivie ca dar, papagalul verde este refuzat din ordinul clar al tatălui.

Naşterea unei surori, frumoasa Marie, care-i seamănă, căsătoria la 16 ani nu schimbă prea mult viaţa eroinei, îşi urmează soţul în diferite locuri şi ţări, unde joacă polo, dar curând se trezeşte o prea tânără văduvă. Întoarcerea în Rusia, la moşia familiei, în fabuloasa Gacina, dezleagă tainele trecutului: părinţii ei erau veri primari şi dragostea lor provocase ruptura de familie, alungaţi de acasă de furia tatălui, care vedea în căsătoria lor o legătură interzisă de biserică.

Cei doi tineri par să triumfe când se naşte Saşa, fiul strălucitor, dar moartea lui confirmă păcatul legăturii interzise şi puterea blestemului părintesc. Povestea verilor repetă istoria iubirii incestuoase, dintre frate şi soră, încheiată cu o tragedie: căsătoria fetei cu un bărbat ales de familie şi plecarea ei aduce sinuciderea fratelui când vede cum se îndepărtează alaiul ce-o duce departe pe soră, iar ea află abia după 4 ani de moartea lui şi înnebuneşte, trăind mult cu forma rară a nebuniei circulare.

Inevitabil, şi eroina trece prin peripeţii ciudate, căci Primul Război Mondial aduce prăbuşirea clasei sale, se trezeşte un soi de cap al familiei, când tatăl moare misterios la Stockholm, lăsându-i rămăşiţele averii şi multe griji, inclusiv un tânăr care a primit o misiune stranie, de a-l salva pe ţar,

Romanul cuprinde şi o poveste a dublului, căci Marie îi seamănă perfect, atât că se îndrăgosteşte de un june scoţian, nu de un papagal verde, iar moartea ei pornită dintr-o fixaţie atestă acelaşi dezechilibru şi exces ca al părinţilor, care îşi duceau existenţa imaginând cariera lui Saşa, opţiunile pentru a străluci şi a salva Rusia, indiferent de calea aleasă, a armelor sau a diplomaţiei. Se deschide şi poarta unei naraţiuni fantastice, prin experienţa trăită când vizitează o clarvăzătoare, care-i dezvăluie că are împrejur morţi, mulţi morţi, iar cel cu care comunică este Saşa, fratele adorat.

Dar modernitatea romanului o dă structura mitică şi livrescă. Incestul reia scenariul mitului din balada despre soare şi lună, cunoscută de la dădacă din frânturi. Cei doi tineri sunt pedepsiţi să nu se mai poată apropia unul de altul, doar să se vadă. Mitului din cultura populară i se adaugă romantismul, cu poemele sale îndrăzneţe ce dezlănţuie sentimentul şi fantezia, încât spiritul epocii intră în rezonanţă cu impulsuri interzise. Pasiunile incestuoase, păstrarea aceleiaşi moşteniri de sânge semnalează că marile familii au ajuns într-un punct critic: izolate, resping alte experienţe şi alţi oameni. De aici, atmosfera crepusculară însoţind stingerea unei stirpe nobile surpată în sine.     

 

Martha Bibescu, Papagalul verde, traducere din limba franceză de Constantin Popescu, Editura Polirom, 2014, 144 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO