Ziarul de Duminică

Noutăţi editoriale în 2015 (I)/ de Elisabeta Lăsconi

Noutăţi editoriale în 2015 (I)/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

08.01.2015, 23:57 430

Editurile promit să-şi răsfeţe cititorii cu romane care să mulţumească gusturi şi vârste diferite, semnate de scriitoare adulate de cititori sau alese de juriile unor prestigioase premii literare. Şi cum tinerii sărbătoresc Dragobetele şi Ziua Îndrăgostiţilor, un roman frumos este deopotrivă dar şi declaraţie de iubire. Mărţişor şi 8 Martie îmbie şi ele să dăruieşti cărţi, iar colecţiile cele mai cunoscute de traduceri din literatura contemporană – „Raftul Denisei” şi „Biblioteca Polirom” se pregătesc să le ofere.                                   

Denisa Comănescu a creat deja o tradiţie, lansând de mărţişor o carte nouă de Isabel Allende. Autoarea chiliană se aventurează în alt gen şi altă lume, noul ei roman Ripper este un thriller! Acţiunea se petrece în San Francisco, are ca personaje o mamă şi fiica ei, deosebite între ele ca ziua de noapte. Mama are doi admiratori, Amanda – un tată inspector de poliţie şi un bunic fabulos, suspansul se ţese împletind tot mai strâns firele epice: jocul online Ripper inventat de Amanda cea solitară şi introvertită, dispariţia mamei, crimele ce indică un ucigaş în serie. Nu vă temeţi, o s-o regăsiţi pe Isabel Allende şi în thriller, căci scrie tot în maniera ei unică şi magică!

În „Raftul Denisei” apar două laureate. Hillary Mantel reînvie destinul Annei de Boleyn şi intrigile de la curtea lui Henric VIII într-un roman ce i-a adus în 2012 două premii – Man Booker Prize şi Costa Book Award: O regină pe eşafod. Şi, pentru prima oară, apare tradus în limba română un roman de Lena Andersson, Conduită arbitrară, distins în 2013 cu Premiul August şi premiul celui mai cunoscut ziar suedez, Svenska Dagbladet. Romanul are ca personaje o scriitoare şi un sculptor şi explorează felul în care dorinţa de a fi iubit duce la trădarea de sine.

Alte două romane aparţin unor formule preferate de prozatoare în ultimul deceniu. Prima formulă, cea a romanului infuzat de biografism, se întâlneşte cu interesul vizibil pentru anii nebuni. După Soţia din Paris de Paula McLain, care are ca personaj principal pe prima soţie a lui Ernest Hemingway, iată că soţia cea rebelă, frumoasa din sud devine eroină în Z. Un roman despre Zelda Fitzgerald de Therese Anne Fowler. 

A doua formulă de succes, romanul istoric, interferează cu universul oriental şi captează destinele unor oameni pe care istoria le răsuceşte în fel şi chip, în Zeii Pedepselor Cereşti de Jennifer Cody Epstein. Din nucleul epic, bombardarea Japoniei în 1945, epica urmăreşte vieţile personajelor, prinse în vâltoarea unor evenimente şi pasiuni răscolitoare: adolescenta Yoshi Kobayashi şi părinţii ei, Cam – pilotul prizonier, arhitectul Anton Reynolds, Billy – soldat în armata ce ocupă Japonia.

„Biblioteca Polirom” are în pregătire autoare consacrate, care şi-au găsit fiecare o reţetă personală de bestseller. Amy Tan revine după ani de tăcere cu un roman spectaculos – Valea minunilor, în care temele preferate – relaţia mamă-fiică şi dubla identitate, chineză şi americană, se proiectează în frământările începutului de secol XX, în viaţa curtezanelor din Shanghai. Curtezanele Chinei imperiale alcătuiesc casta misterioasă, pe care scriitoarea a descoperit-o pornind de la fotografii de epocă şi de la povestea bunicii ei. Este romanul cel mai ambiţios al autoarei, tentată să construiască alt arhetip al feminităţii chineze, comparabil cu gheişa japoneză.

Philippa Gregory încheie ciclul dedicat Războiului celor Două Roze: Prinţesa albă evocă viaţa prinţesei Elizabeth York, a cărei căsătorie cu Henric VII pune capăt luptelor dintre cele două case, Lancaster şi York, simbolizate una de roza roşie, alta de roza albă, dar condiţia de regină nu-i aduce fericirea, ci alte încercări – grijile pentru soarta fraţilor dispăruţi, autoritatea mamei regelui care ia decizii în locul lui, ameninţări din partea unor pretinşi pretendenţi la tron. 

Aventuri în lumi exotice se lasă ghicite în două romane, chiar din titlu: Vreme ciudată la Tokyo de Hiromi Kawakami şi Înapoi în Ghana de Taiye Selasi. Romanul prozatoarei japoneze distins cu Premiul Tanizaki la apariţie în 2001 şi, prin traducere, ajuns între finaliştii din 2012 la Asia Man Booker Prize este povestea unei iubiri stranii: o femeie independentă, obişnuită să trăiască după regulile ei, îşi reîntâlneşte profesorul din liceu, moment de la care începe relaţia lor ciudată. Tot un moment singular fracturează armonia unei familii americane în romanul talentatei Taiye Selasi: moartea bruscă a tatălui îi obligă pe fiii şi fiicele sale să se adune în casa mamei lor şi să afle tainele trecutului.

Dar romanul aşteptat cu nerăbdare îl semnează Elif Shafak, despre un mare arhitect turc Mimar Sinan din secolul al XVI-lea, a cărui longevitate uluieşte – a trăit 99 de ani, iar  forţa sa de creaţie aminteşte de titanii Renaşterii: 90 de moschei, 36 de palate, 50 de şcoli, 48 de băi, 20 de mausolee, 10 poduri. Viaţa artistului se împleteşte cu a lui Jahan, băiatul indian de 12 ani care aduce la Topkapi un elefant alb, ca dar pentru sultan, devenindu-i ucenic, se împleteşte cu secretele palatului şi cu spaţiul fabulos al Istanbulului. Încerc să ghicesc titlul romanului care se anunţă drept capodopera scriitoarei – Făuritorul de cupole sau, ca în versiunea engleză, Ucenicul arhitectului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO