• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

O femeie admirabilă ignorată de posteritate/ de Ziarul de duminică

O femeie admirabilă ignorată de posteritate/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

2 apr 2015 102

Antonio DAlessandri

Gândirea şi opera Dorei DIstria

Între Orientul european şi Italia

Editura Pavesiana

 

Traducere din italiană de Mara Chiriţescu şi Cerasela Barbone. Volumul de faţă propune o reconstrucţie critică a biografiei şi gândirii Dorei D’Istria (1828-1888) şi este unul dintre primele cu care s-a lansat Editura Pavesiana. Autorul este cercetător şi cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Roma Tre. Dora D’Istria (foto 2) a constituit subiectul tezei sale de doctorat pentru care i-a fost decernat Premiul Spadolini – Nuova Antologia.

Scriitoare, istoric, precum şi cercetătoare de talie europeană, Dora D’Istria a fost o personalitate însemnată a secolului al XIX-lea, din păcate complet ignorată de posteritate. Doar pentru că era femeie.

Cercetătorul care se ocupă de întâmplările istorice şi culturale ale populaţiilor din sud-estul Europei, începând de la jumăta­tea secolului al XlX-lea, va fi avut, poate, prilejul să întâlnească uneori numele Dorei d'Istria îşi începe Antonio D’Alessandri studiul. În faţa unui număr impresionant de lucrări (monografii, eseuri, articole, recenzii, intervenţii aparţinând unor genuri diferite, scrisori etc.) publicate de erudita de origine română, surprinde faptul că, la aproape o sută douăzeci ani de la moartea sa, lipseşte încă un studiu ştiinţific referitor la acestea, şi care să-i reconstruiască conturul personalităţii precum şi profilul intelectual. Din aceste simple constatări a luat naştere ideea cercetării de faţă. Paginile următoare încearcă să realizeze  redescoperirea biografiei şi gândirii Elenei Ghica Koltzoff-Massalsky  (1828-1888),  adevăratul  nume al  Dorei D’Istria. Opera acestei intelectuale a fost nu doar impresionantă, ci şi foarte eterogenă. Argumentele obiect al studiilor sale prezintă un evantai tematic, de la istorie la literatură şi etnologie, de la religie politică şi drept. Obiectivul Dorei d'Istria era acela de a favoriza în Europa occidentală (unde a ales să trăiască) o cunoaştere a multiplelor faţete ale culturii şi civilizaţiei Orientului, căruia îi aparţinea prin originea familiei sale (Albania), naştere (România), prin formare (Grecia) şi prin căsătorie (Rusia). Trebuie să mai subliniem faptul că activitatea ei de cercetare (începută în 1855) se situează în ani cruciali pentru evenimentele  naţionale  ale multor State balcanice, inclusiv ale Principatelor Române. În decursul secolului al XlX-lea, când popoarele din Europa de sud-est se aflau încleştate în lupta pentru emancipare de sub dominaţia otomană şi austriacă pentru realizarea independenţei naţionale, Europa privea cu atenţie la ceea ce în epocă se putea numi periferia continentului. Chestiunea Orientului era una dintre problemele principale asupra cărora se concentra atât interesul Cancelariilor europene, cât şi acela al multor intelectuali. Scrierile Dorei d'Istria asumă, în acest con­text, o valoare importantă de mărturie asupra orientărilor politice şi culturale ale clasei culte a Europei occidentale din epocă şi a modului în care aceasta se lăsa influenţată şi orientată. Referitor la acest lucru se precizează faptul că Dora d'Istria îşi publica ope­rele la mari editori (ca Cherbuliez din Geneva, Mayer &c Zeller din Zürich, Lacroix-Verboeckhoven din Paris) sau în reviste de ptestigiu (ca Revue des detix mondes, Il Diritto, L'Illustration, la Nnova Antologia, la Rivista Europea etc.), de largă circulaţie prin­tre intelectuali.

Dora d'Istria a fost, aşadar, o personalitate de talie europeană şi această constatare va fi confirmată ulterior dacă luăm în consi­derare numeroasele contacte epistolare întreţinute cu multe per­sonaje din domeniul culturii şi al politicii, dintre care (amintim doar pe câţiva) Giorgio Asproni, Alessandro d'Ancona, Angelo De Gubernaris, Girolamo de Rada, Giuseppe Garibaldi, Tullo Massarani, Francesco Protonotari, Edgar Quinet, Federigo Sclopis di Salerano, Niccolo Tommaseo, Lorenzo Valerio, Adam Wolf şi mulţi alţii.

Motivele lacunei din istoriografie referitoare la Dota d'Istria sunt variate. Primul dintre acestea ar fi viziunea encomiastică şi elogiativă care a planat asupra imaginii scriitoarei, care, pe de o parte, a făcut din ea un personaj celebru (chiar dacă pentru pu­ţine decenii), iar pe de altă parte l-au golit de sens pentru că aproape nimeni (îndeosebi posteritatea) nu i-a mai interpretat gândirea aşa cum reiese ea din lucrările scrise. În această lucrare, autorul a încercat mai ales să citească şi să evalueze scrierile pe care Dora d'Istria ni le-a lăsat şi să înţeleagă cu adevărat cum gân­dea, ce propunea, ce voia şi unde îi este locul în panorama cul­turală a Europei secolului al XlX-lea.

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743