Ziarul de Duminică

O lume pe velociped

O lume pe velociped

"Mari personalitati ale culturii se dau in vant dupa velocipede: Alexandru Macedonski, Alexandru Vlahuta, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Stefan Luchian. Cel din urma participa si la cursele de la Sosea, fiind printre cei remarcati in cursa Bucuresti-Giurgiu din 1898 si in aceea de la Bucuresti la Turtucaia de anul urmator."

21.09.2007, 17:05 414

In urma cu un veac, sportul la moda la romani era ciclismul. Primele velocipede aparusera in Bucuresti la 1869. In acelasi an, Societatea Romana de Arme, Gimnastica si Dare la Semn organizase si prima plimbare in grup intre Herastrau si Baneasa, speriind taranii localnici: "Mai, iaca Dracul!". "Nu-i Dracu', mai, e drumul de fier", scria amuzat ziarul Adunarea Nationala.

Ciclismul ajunge repede un fel de sport national. In 1891, ia fiinta la Bucuresti Clubul Velocipedistilor, care pune la cale competitii pana prin localitatile vecine.
"Toata lumea umbla pe bicicleta - scria in 1896 ziarul Adevarul. Studentii, functionarii comerciali, cocotele, militarii, factorii postali, damele oneste si toti etcetera din lume. Dimineata, de la Sosea la Baneasa e o spuza. In padurea Baneasa aglomeratia e enorma, damele si barbatii dau din picioare ceasuri intregi; idilele si-au schimbat cadrul, iar amorul, in loc de doua aripe, are doua roate." Velocipedele se gaseau de cumparat in toate magazinele, unde se vindeau si alte articole - de vanatoare, de scrima, arme si munitii... Apar repede ateliere de reparare si intretinere, apar profesori care se ofera sa dea lectii de initiere in mersul pe bicicleta. Se amenajeaza o pista speciala pentru ciclism la Sosea. Pe partea stanga. Pe dreapta erau calaretii, pe mijloc pietonii. Deja la 1896 se inaugura si un al doilea rond. Acolo unde nu exista posibilitatea unor amenajari pentru noul mijloc de locomotie, se mergea de-a valma cu trasurile, caii si in curand cu automobilele, ca la Iasi, in fata Teatrului National. Birjarii erau cei mai nemultumiti de velocipedele aparute atat de brusc pe strazile pe care nu umblasera pana atunci decat ei si tramvaiele. Le luau clientela si le incurcau circulatia.
In loc sa stea tolanite intre pernele cupeului sau landoului, tinerele orasence isi etalau eleganta, frumusetea si voiosia cu velocipedul la Sosea, in cele mai colorate si vioaie costume. Ca Mita Biciclista, pe numele ei adevarat Maria Mihaiescu, renumita pentru toaletele sale trasnite. Cum ne spune Adrian-Silvan Ionescu, ciclismul aduce si o noua vestimentatie si da o noua sansa feminismului, prin arborarea in public a pantalonilor (pantaloni bufanti, stransi sub genunchi, sau fuste-pantalon).
Mari personalitati ale culturii se dau in vant dupa velocipede: Alexandru Macedonski, Alexandru Vlahuta, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Stefan Luchian. Cel din urma participa si la cursele de la Sosea, fiind printre cei remarcati in cursa Bucuresti-Giurgiu din 1898 si in aceea de la Bucuresti la Turtucaia de anul urmator. Pictorul era in perioada euforica, data de banii mosteniti de la mama, si traia frenezia de a-i cheltui, adesea insotit in plimbarile sale de confratele Constantin Artachino. Cum insotit era si Macedonski de Constantin Cantilli, mare impatimit de bicicleta, care, la 1900, chiar stabileste un record de calatorie cu velocipedul, parcurgand distanta Bucuresti-Paris in zece zile.
Evocarile aduc parfumul unor timpuri ce nu mai sunt. In cazul de fata, al grupurilor galagioase de tineri imbracati in tricouri de lana cu dungi orizontale, pantalonii knickerbockers si sapca moale de tweed, si de tinere in bluze albe, cu maneci a gigot & guler inalt, si in jachete scurte pana la talie. O lume galagioasa si colorata in soarele de acum un veac. Velocipedul, "dracu' din Paris", mai exista si astazi. Sfios si abia mai zarindu-se in volbura automobilului si a nebuniei tehnologice din jur.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO