Regizor, scenarist si poet, membru al Academiei aâ¬oTiberinaaâ¬? din Roma si al Comitetului National Roman CIDALC, Al. G. Croitoru a realizat de-a lungul carierei sale un numar impresionant de filme. In prezent, este presedinte fondator al Fundatiei Culturale ART-RO si director general al Centrului National de Actiune Francofona in Romania.
- In 1968, marele Orson Welles se afla in carne si oase la Bucuresti, pentru filmari. Cum au fost acele zile pentru dumneavoastra?
- Cei de la Directie stiau ca sunt un taran genial si m-au rugat sa-l insotesc pe Orson Welles, cu care m-am si fotografiat in fata studiourilor Buftea. Sunt asa de uimit in poza, de parca as fi Sfantul Spiridonaâ¬Â¦ Era o intalnire cu creatorii din Studioul Cinematografic Bucuresti. Sus la studio, la etajul doi, era o sala de protocol. Dupa ce l-au intrebat cand si cum a inceput sa filmeze, unul dintre marii nostri operatori, care a facut aâ¬oMoara cu norocaâ¬? si aâ¬oPadurea spanzuratiloraâ¬?, Ovidiu Gologan, l-a intrebat cum colaboreaza cu operatorii sai. "Lumina o pun eu", a raspuns batranul Welles. In clipa aceea, s-a facut liniste. Fii atent pana unde merge maiestria in meserie! Au fost intrebati mari actori ce inseamna sa fii monstru sacru. Jean Gabin a spus: aâ¬?Painea si cutitul sunt in mainile regizorului. Fac ce-mi spuneaâ¬?. Iar eu iti marturisesc acum un lucru pe care il spun si studentilor mei: te dai pe mana regizorului cu o conditie - daca stii tu, ca actor, ca regizorul poate sa taie painea aceea; daca nu, isi va taia singur degetele. Gabin continua: "Daca simt ca nu stie taia painea, eu tot imi fac meseria". Dar ce inseamna aceasta meserie? Extraordinara credinta pe care trebuie s-o ai in fiecare lucru pe care-l faci. Actorul trebuie sa creada in ce face pentru ca noi sa-l credem. Nu mai este adevar de viata, ci adevar artistic. Nu ca fac eu acum legatura intre Orson Welles si unii dintre noi, dar eu chiar asa procedez pe platoul de filmare: sunt regizorul care stie ce are de facut si am in minte conceptia plastica a filmului. Prima miscare de aparat o fac eu, si-l pun pe operator sa se uite la mine.
- In lumea cinematografiei se discuta aprins despre ramanerea sau nu a filmului aâ¬oCetateanul Kaneaâ¬? in acel Top 10 al tuturor timpurilor. Dumneavoastra ce parere aveti?
- E nedrept un asemenea top. Nu poti sa nu-ti amintesti de Kurosawa, de Zeffirelli sau Tarkovski, iar fara Ingmar Bergman nu se poate. Fara Orson Welles nu se poate, nici fara Fellini. Fara Eisenstein de asemenea nu se poate. Dar nu se poate nici fara Jean Georgescu si, mai presus de oricine, fara Chaplin. Poti sa-l uiti pe De Sica? In ce ma priveste, nu as putea renunta la un film ca aâ¬oPacalaaâ¬?, de exemplu.
- Ati amintit de inceputurile cinematografului; acum v-as intreba care sunt semnele Apocalipsei in cinematografie.
- Sunt schitate in sensul cel mai convingator de catre Stanley Kubrick in aâ¬oOdiseea spatiala 2000aâ¬?. Pentru cinematografie, Apocalipsa e aceasta invazie de maculatura filmica in milioane de variante care sucesc mintea spectatorului pretinzand ca vorbesc despre bine si rau si nemaistiind cum sa impresioneze. E o aiureala! Ridicarea ideii de tehnicitate si expozitivitate la rang de absolut e un fel de sfarsit al lumii filmului.
- V-am auzit vorbind despre un festival international de teatru aâ¬oEugen Ionescuaâ¬?.
- Planuim un asemenea festival in acest an. Daca pentru inceput nu vom putea aduna la un loc trupele din tara, un juriu va merge in schimb la toate teatrele si institutele de teatru care au montat spectacole Eugen Ionescu.
- Ce reprezinta scrisul pentru regizorul Al. G. Croitoru?
- Am citit mai de mult, nu stiu unde, ca "aurul literaturii se gaseste pe drumaâ¬?. Scrisul cred ca vine de la cladit si nascut, de la ai casei, de la familie, de la mersul cu mieii la camp. Aproape toata lumea are harul hazului. Iar la noi in familie toti erau vrednici la ras. Faceam haz de necazaâ¬Â¦ Cred ca la mine aceasta atmosfera - cu claca de duminica, cu intamplarile la care am fost martor, cu cantatul, dansul, ritualurile, cu nevoia de a spune ce ti s-a intamplat, de a povesti despre lucrul la camp, la gradina, la padure, despre vanatoare sau despre ritmul dat de roata care se-nvarte aâ¬â a dus la nevoia de a scrieaâ¬Â¦ De asemenea, ploaia, scartaitul zapezii, cantul bisericesc, toaca si clopotul bisericii, toate s-au adunat. Cred ca de-acolo vine scrisul. Dar intai a fost darul de a povesti, nevoia de a povesti.
- Am ajuns intr-un punct din care nu putem trece peste proiecte si ganduri de viitor.
- Vreau sa ma-ntorc iar la batranul Orson Welles. Intr-un interviu, el spune: "Mai mult de jumatate din viata mea am alergat dupa oameni cu bani, ca sa fac filme. Daca ei m-ar fi inteles, pe langa filmele pe care le-am semnat ar mai fi fost douazeciaâ¬?. Vechea si noua poveste. Dar sa presupunem ca se va rezolva cu baniiaâ¬Â¦ Vreau sa fac un film dupa o povestire a lui Fanus Neagu, aâ¬oUdmaaâ¬?. Foarte aproape imi sunt comediile aâ¬o?aranul si generalulaâ¬? aâ¬â scenariul imi apartine - si serialul aâ¬oCulorile Bucovineiaâ¬? - am facut Voronetul. Toate acestea pentru a le trimite in lume si a schimba putin imaginea lumii despre noi. Mai nou, un proiect care-mi sta foarte la suflet e sa fac un serial dupa cartea lui Constantin Gane aâ¬oTrecute vieti de doamne si domniteaâ¬?, apoi dupa aâ¬oInvataturile lui Neagoe Basarabaâ¬?. Bani, bani! Vreau sa scriu o carte de cinematografie, aâ¬oActori ai filmului romanescaâ¬?, si doua comedii: aâ¬oOmul cu floareaaâ¬? si aâ¬oHaz de necazaâ¬?. Apoi, planuiesc un film de analiza a resorturilor care declanseaza clipa de creatie, un film despre adeva inspirat dintr-o pagina a lui Marin Preda, si unul despre botosaneanul Achitenie, pictorulul-taran cu acele constructii picturale care duc spre cruce.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
