La 11 aprilie, la Club Electroputere Craiova s-a deschis expoziţia de grup „Obsedanta monumentalitate II. Imposibilitatea colectivului”, care a debutat la Berlin, în Galeria Plan B, în 2012. Încă de la prima ediţie, a promis să devină un proiect curatorial de durată sau o serie, mai degrabă decât o saga de expoziţii. Ajunge acum într-un stadiu nou de evoluţie în cadrul Clubului Electroputere din Craiova. Prima expoziţie a analizat relaţia dintre practicile artei conceptuale orientate înspre obiect şi monumentalitate şi a abordat diferite forme de documentarism, care au părut iniţial a fi nişte instrumente revoluţionare, însă o dată cu trecerea anilor au devenit de-a dreptul prizoniere ale didacticismului expoziţional de genul „White Cube”. Cea de-a doua ediţie concentrează şi sintetizează rezultatele primeia, dar are şi ceva în plus.
Seria aceasta de expoziţii analizează mecanismele memoriei prin intermediul practicilor artistice ale expozanţilor şi a felului în care abstracţiile lor cognitive, şi implicit ale noastre, se manifestă în spaţiu. Prima expoziţie a pus sub semnul întrebării existenţa unei memorii colective bazată pe consens, cea de-a doua neagă deja o astfel de posibilitate şi afirmă mai degrabă imposibilitatea unui consens total şi colectiv, care să poată fi mediat prin instrumente ale artei contemporane. În cadrul acestei expoziţii, toate lucrările sunt interpretate ca simboluri ale isteriei istoriei.
Expoziţia „Obsedanta monumetalitate” găzduită de Clubul Electroputere prezintă lucrări ale unor artişti în plină afirmare, originari din Europa centrală şi răsăriteană, care sunt cât mai puţin statici şi ecstatici posibil. Artiştii sunt: Mihuţ Boşcu Kafchin, Igor şi Ivan Buharov, Csaba Kis Róka, Svätopluk Mikyta, Beatrix Szörényi, Ádám Ulbert. Curator: Áron Fenyvesi. Fundalul non-referenţial sau pe de-a-ntregul alchimic al lucrărilor prezentate, care pot fi înţelese ca nişte monumente efemere personale, private, uneori chiar psihedelice, încearcă să aibă un impact senzual asupra privitorilor. În acest fel, ele devin o altfel de prezenţă fantomatică ce reactualizează funcţia monumentului într-o eră în care nu mai avem o cunoaştere limpede şi bine definită a adevărului şi a moralei în societate, iar eventualitatea unor noi utopii emergente este exilată în singurătatea privatului.
Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 mai.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
