Cine da, ofera gratis, doneaza ar trebui impuscat. Creeaza diversiuni periculoase, face sa circule modele dizolvante. Principiile existentei sunt acum luatul si cerutul, cand jaful nu e, practic, posibil.
?ara, vedem, e revendicata. Atat de aprig, incat bogatiile ei se vor dovedi putine fata de numarul locuitorilor. Mai tot romanul vrea castele, cand nu se multumeste cu primarii, spitale, scoli, banci, terenul de sub uzine, linii de cale ferata, cimitire.
La cotul Donului au murit multi romani, care nu mai cer nimic. Un astfel de roman stabilit in Franta vrea multe cladiri, terenuri, dar si niste cai, doua vaci, cazan de tuica si un vier, aflat in raiul porcilor demult.
Cine sa dea vierul inapoi? Stalin, Dej, Ceausescu, Adrian Nastase sau Cozmanca?
Patima castelelor e patima indecenta a banilor care sufoca tara ca o boala venerica. Traim cosmarul ravnirii la vile, masini, barci, plimbarilor prin lume, etc.
Ce sa faci in castele care se ruineaza lent, fara uriase resurse financiare? Poate nici nu sunt dorite, se vrea o valoare baneasca "negociata" la sange. Ca un blazon cat o roata sau o caldare de arama.
Inca nu m-am dumirit pe deplin ce resorturi interioare impinge un om la paradoxul despartirii de ceea ce i-a fost mai drag: o colectie, in cazurile la care ma voi referi.
Muzeul Colectiilor a primit relativ recent donatiile dr. Anca Emanuil Romulus si Anca Ortansa Dinulescu, alaturi de colectia Hurmuz Asnavorian, donata de fiica lui, Rodica (Asnavorian) Sfintescu si sotul ei, Claudiu Sfintescu.
Ciudat e ca, in asemenea situatii, donatorii au o stare materiala precara si o sanatate subreda.
ai totusi se despart de mari valori fara clauze inrobitoare, suportand stoic indiferenta "organelor" primitoare, care n-au timp de ei. Primitul e o operatie complicata, care trebuie platit in ceva: bani, un obiect placut vederii si evaluarii, sau umilinte.
Asnavorian a avut una dintre cele mai importante colectii de arta interbelice, compusa din 300 de lucrari.
Ce a scapat din valtoarea vremii (avocatul Asnavorian a murit in 1961 la Botosani, in inchisoare) s-a donat acum: picturi de o rara calitate semnate, intre altii, de Alexandru Ciucurencu, Eugen Dragutescu, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Gh. Petrascu, Francisc airato, Nicolae Tonitza, Ion ?uculescu s.a.
In economia operei acestor mari creatori, piesele Asnavorian sunt iesite din comun (in special cei opt Ciucurencu), facand imposibila o evocare serioasa fara citarea lor.
Este inca un exemplu al importantei institutiei colectionarilor in viata societatii, ca directori de opinie si etalon al gustului. ai o lectie a mecanismelor sociale care patroneaza arta.
Colectiile, care sunt in general expresive selectii, sfarsesc prin a mari zestrea muzeelor, fie si la generatiile urmatoare de donatori ori mostenitori vanzatori ai lucrarilor.
Totusi, va trebui sa remarcam ca dincolo de valoarea materiala a unei opere de arta functioneaza valoarea ei spirituala, o atitudine etica in impunerea fenomenului creator.
Aici, banul dispare, se converteste in calitate estetica inalta. E un fel de miracol rar, prin care oamenii isi recupereaza conditia.
Inutil de revendicat, fiindca lumea nu prea alearga dupa cele sfinte, iar de distribuit nu prea are cine. Viata la castel nu e romanta care se canta pe la toate mesele primariilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
