Katherine Webb s-a născut în 1977, în Marea Britanie. A studiat istoria, a lucrat ca bibliotecară, chelneriţă şi vânzătoare într-un magazin de costume, a debuta cu romanul „Moştenirea”, în 2010 (a cărui traducere, la Editura Allfa, a fost prezentată de ziarul nostru) şi a primit Premiul Book of the Year 2009. „Nevăzuţii”*) este al doilea său roman, apărut în 2011. Despre acest roman, apărut în traducere românească anul trecut şi pe nedrept ignorat, scriem în acest număr al „Ziarului de duminică”.
Acţiunea lui se petrece pe două planuri – în Anglia zilelor noastre şi în Anglia anului 1911. Pleacă de la o descoperire macabră – în pământurile de la Ypres, Belgia, unde, în iulie 1917 au avut loc unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale primului război mondial şi unde s-au utilizat pentru prima oară gazele toxice, iperita (care şi-a luat numele de la oraşul distrus atunci în totalitate) – se descoperă, cu prilejul unor săpături, în pământul care ajunsese să conserve excelent, trupul unui soldat englez. Nu singurul. Dar cel despre care vorbim nu are nicio identitate, ca să poată fi înmormântat cum se cuvinte în cimitirele eroilor, ci doar două scrisori enigmantice în buzunar, semnate de o englezoaică dintr-o casă parohială de provincie. O ziaristă-arheolog porneşte o investigaţie pentru a descoperi cine era soldatul mort şi cine îi trimisese scrisorile.
Ceea ce se petrece în Anglia anului 1911 devine treptat de-a dreptul fascinant şi arată talentul lui Kathrine Webb, care mărturiseşte că iubeşte natura şi istoria, iar acestea îi devin sursele de inspiraţie. Anglia anului 1911 este Anglia în care spiritualismul era la modă; în care începe să se impună teosofia, cu adepţi din ce în ce mai mulţi, majoritatea nepricepând nimic, dar permiţând înmulţirea exponenţială a escrocilor; în care apar din ce mai multe semne de modernizare – de pildă trecerea la transportul pe cale ferată în dauna celui pe canale, cu barjele; mai ales anul (anii) în care se dezvoltă mişcarea sufragetelor care luptă pentru drepturile femeilor (vot şi altele); atmosfera oribilă din închisorile vremurilor, torturile şi faptul că aproape toţi care mai ieşeau erau bolnavi.
Cam toate acestea apar în roman, pe fondul unor iubiri, trădări şi crime. O tânără londoneză care milita pentru drepturile femeilor este arestată pentru proteste, după câteva luni este eliberată şi primită ca slujnică în casa unui paroh de provincie, fascinat de teosofie şi de surprinderea pe peliculă a „nevăzutelor” (a zînelor, ondinelor, sufletele naturii). Invită în casa sa un promotor al teosofiei, care se dovedeşte a fi un escroc şi de aici începe drama, de-a dreptul poliţistă, foarte bine condusă de autoare.
În cele din urmă, soldatul descoperit la Ypres se arată a fi acest fals teosof care fusese acuzat de crimă în 1911, închis şi apoi trimis pe front. Numai că, pe lângă crima la care fusese coautor, teosoful a lăsat în urma lui şi un copil, care se va naşte după condamnarea sa şi ai cărui urmaşi vor afla, la o sută de ani de la primul război mondial, cine le-au fost în realitate strămoşii. Un roman care merită să fie citit şi pentru e foarte bine tradus.
*) Katherine Webb – Nevăzuţii. Editura Allfa. Colecţia Strada Ficţiunii – Bestseller. Traducere din limba engleză şi note de Raluca Miu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
