După succesul lansării cărţii „Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public” în iunie 2011, Jan Gehl a revenit în Bucureşti pentru o dezbatere despre cum pot fi redate oraşele de astăzi oamenilor, un subiect important şi relevant pentru Bucureşti în contextul alegerilor locale, desfăşurate de curând în România.
Un veteran al proiectării urbane, Jan Gehl a dovedit o înţelegere profundă a modului în care folosim oraşul, iar „Oraşe pentru oameni”, cea mai recentă carte a sa, grupează toate cunoştinţele dobândite de-a lungul carierei pentru îmbunătăţirea spaţiilor urbane şi a calităţii vieţii în oraşe.
Arhitectul Jan Gehl a transformat oraşe din întreaga lume, bazându-se pe cercetarea directă a spaţiilor publice şi discutând cu oamenii despre ce şi-ar dori. Fie că a fost vorba de Copenhaga, oraşul în care locuieşte şi astăzi, de New York, metropola care şi-a propus să devină un model de sustenabilitate reorientându-se către oameni, sau de Guangzhou, într-o continuă transformare, motto-ul său a ramas tot timpul acelaşi: „doar arhitectura care ia în calcul scara umană şi interacţiunile care se produc la nivelul ei este o arhitectură de succes”.
Cu toţii ar trebui să avem posibilitatea de a vedea un copac de la fereastră sau să stăm pe o bancă în apropiere de casă, lângă un loc de joacă pentru copii, sau să ajungem pe jos la un parc în maximum zece minute. Zonele bine proiectate îi inspiră pe oamenii care locuiesc acolo, în timp ce oraşele prost concepute îşi agresează cetăţenii.
„Poate cel mai puternic mesaj pe care Jan Gehl l-a transmis în vizita sa în Bucureşti din 2011 a fost că la noi este altfel nu poate să mai fie o scuză. Asta s-a spus şi în Copenhaga lui natală la începutul anilor ‘60, asta a auzit la început şi în New York şi la Melbourne şi la Amman. Asta se aude acum şi la Bucureşti, unde se spune că trebuie şi noi să ne consumăm modernitatea, să ne finalizăm infrastructura, că în 1989 românii şi-au câştigat dreptul de a conduce maşina. Jan Gehl arată însă de mai multe decenii că omul, nu maşina, trebuie să fie în centrul actului de a gândi oraşul şi că recucerirea oraşelor pentru oameni se poate întâmpla cu succes în toate contextele economice şi culturale. Gehl este un guru al designului urban contemporan; lucrările lui despre spaţiu public şi bune practici în transformarea oraşelor sunt cărţi de căpătâi”. (Gruia Bădescu, membru al echipei care a elaborat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – PIDU pentru Bucureşti)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
