Ziarul de Duminică

Omul sfâşiat între lumi, credinţe, culturi/ de Elisabeta Lăsconi

Omul sfâşiat între lumi, credinţe, culturi/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

02.11.2012, 00:05 175

"Omar cel orb" întregeşte trilogia orientală a Danielei Zeca, unul dintre proiectele cele mai originale din proza română contemporană. Este şi cartea cea mai complexă: "Istoria unui safari" era construită pe o singură poveste, "Demonii vântului" jongla deja pe două fire narative - biografia unui bijutier din Dubai şi povestea din jurul tezaurului fabulos, Cloşca şi puii de aur, a treia carte păstrează o alternanţă de planuri, cu multe poveşti, una mai complicată ca alta.

Trilogia desfăşoară un periplu irezistibil: Maghreb - Dubai - Yazd şi Teheran, tot mai departe spre inima străveche a Orientului, care a fost cândva un imperiu strălucit. Toate sunt lumi unde scriitorul român nu s-a aventurat, deşi ispita exista printr-o capodoperă - "Maitreyi" de Mircea Eliade. Vrând-nevrând, te întrebi de ce a ales autoarea asemenea lumi. Un interviu (Filme-cărţi.ro) lămureşte două lucruri esenţiale.

Daniela Zeca a străbătut Magrebul, Libanul, Iordania, Emiratele Arabe şi Iranul, a studiat lumile noi cunoscute, a vorbit cu zeci de oameni care au iniţiat-o în tainele Orientului şi a întâlnit situaţii şi locuri excepţionale. Toate i-au fost dăruite ca răsplată şi răspuns pentru credinţa neştirbită că "literatura e o altfel de religie". Romane şi confesiuni dezvăluie că a căutat partea secretă a lumilor explorate.

Tentativa de explorare a misterului se vede cel mai bine în "Omar cel orb": cititorul află despre străvechile tradiţii ale Iranului, în care zoroastrienii păstrează în secret adoraţia focului, cu turnurile unde morţii sunt lăsaţi pentru a fi devoraţi de păsările cerului, cu riturile de maturizare şi obiectele ceremoniale. Se adaugă apoi complicate diferenţe ale confesiunii şiite, autoritatea religiei oficiale.

În fond, despre ce scrie Daniela Zeca? Despre dramele omului contemporan, sfâşiat între o tradiţie în care n-a avut răgaz să se formeze, silit s-o părăsească înainte să-i aparţină pe deplin, şi lumea modernă străină spre care îl aruncă viaţa, silit să se adapteze pentru a supravieţui. Omar vine dintr-o veche familie de preoţi zarosti (adică zoroastrieni), dar tatăl trebuie să-şi abjure credinţă, pe când mama nu şi-o leapădă până la moarte, părăseşte Iranul şi alege un soi de exil într-o ţară din Europa de Est.

Copilăria şi adolescenţa stau sub semnul adorării focului, tinereţea îl duce spre căsătoria cu frumoasa şiită Ghazal, dar aventura îl aruncă şi mai departe, spre alte experienţe ale vieţii moderne, specialistul în aparate de răcire, cu uşurinţa de a repara tot ce ţine de mecanică, îşi poate încropi un rost oriunde. Înstrăinarea lui se adânceşte, până orbirea îl desparte de lumea vizibilă ca să perceapă nevăzutele.

Povestea lui Ghazal dezvăluie dramele Iranului contemporan: o burghezie emancipată, profitori abili şi torţionari odioşi, viaţa laică acaparată şi chiar sufocată de cea religioasă. Duplicitatea devine a doua natură a oamenilor, le asigură supravieţuirea. Când o avocată cunoscută ca Shirin avertizează opinia publică internaţională despre ce se întâmplă cu femeile din Iran, îşi expune rudele pericolului - arestări şi execuţii. Romanul surprinde încă două destine feminine.

Ghazal o apără ca avocată pe o infirmieră acuzată că a ucis-o pe stăpâna casei unde lucra: o inocentă încrezătoare în promisiunile unui bărbat e condamnată la moarte prin spânzurare şi băieţeii gemeni pe care-i crescuse de mici îi trag scaunelul de sub picioare, ca să atârne în ştreang. Dar Ghazal însăşi are aceeaşi soartă: arestată sub acuzaţia de adulter, este şi ea executată, dar prin lapidare.

"Omar cel orb" are o densitate uluitoare, i-o dau personajele rămase în umbră (bunicul şi mama lui Omar, spre exemplu), episoade stranii lunecând în fantastic (orbirea, călătoriile făcute în interiorul unor tablouri), fundalul stratificat al miturilor şi obiceiurilor iraniene. Un autor chibzuit ar fi scos din materialul epic atât de bogat încă două romane. Daniela Zeca însă a preferat o nechibzuinţă plină de fast!

Daniela Zeca, Omar cel orb, Editura Polirom, 2012, 264 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO