Turnul de apă s-a reciclat
Turnul de apă şi artă din Pantelimon (foto 1) poate fi văzut, în diverse ipostaze, în cadrul Expoziţiei „Recuperări”, organizată de Zeppelin şi găzduită de Ordinul Arhitecţilor din România.
Proiectul „Recuperări” este despre Cenuşăresele oraşelor în care trăim, clădiri valoroase sau banale, şi arată modul în care ele pot fi transformate, reinventate şi refolosite/ reciclate, cu idei simple şi ceva mai mult decât interes, cu dragoste pentru patrimoniu. La expoziţia ce poate fi vizitată până la 16 noiembrie, puteţi vedea o selecţie de recupări recente de arhitectură şi design din România.
Pe lângă operaţiuni de restaurare grandioase, expoziţia demonstrează că se înmulţesc şi în România intervenţii prin care lucruri umile devin utile şi capătă strălucire. Este şi cazul Turnului de apă din Pantelimon, transformat dintr-o construcţie utilitar-industrială într-o atracţie turistică şi artistică, la a cărei inaugurare ne pregătim să vă invităm cât de curând.
Proiectul de construire a scării elicoidale din jurul turnului – cu sprijin financiar de la ING Bank Romania - este aproape de finalizare. În expoziţia „Reciclări” puteţi admira un film 3D cu Turnul animat de Octavian Ureche, fotografii făcute de Florin Ciorîcă în 2011 – „Pantelimon Then&Now” - şi de Dan Vartanian în 1974-76, dar şi câteva dintre desenele care au participat la concursul de artă derulat de Make a Point la finele anului trecut, pentru pictura de pe Turnul de artă.
Expoziţia poate fi vizitată până la 16 noiembrie 2013, de luni până vineri între orele 10.00 şi 18.00, iar sâmbătă şi duminică între orele 11.00 şi 16.00. La CASA MINCU, sediul Ordinului Arhitecţilor din România (Str. Pictor Arthur Verona nr. 19, Bucureşti)
România la cea de-a 14-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia aminteşte celor interesaţi că termenul de predare a materialelor pentru a participa la concursul de selecţie a proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 14-a ediţie a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia 2014 este 15 noiembrie a.c. orele 17:00 la sediul Uniunii Arhitecţilor din România, strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, Bucureşti. Conform regulamentului de concurs membrii juriului se vor întruni în perioada 18-20 noiembrie a.c.
Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesaţi paginile de internet ale Uniunii Arhitecţilor din România (www.uniuneaarhitectilor.ro), Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (www.cultura.ro), Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro) şi Institutului Cultural Român (www.icr.ro).
Cele mai bune comedii de la Divan Film Festival, proiectate la ICR
Cele mai bune scurtmetraje balcanice de la Divan Film Festival 2013 (foto 2) vor fi proiectate la Seara de Film de la Institutul Cultural Român joi, 31 octombrie 2013, de la ora 19.00. În program: Şanţul, regia Adrian Silişteanu, Scările, regia Ilir Harxhi, Stella şi cu mine, regia Amerissa Basta, Taiă-te, naibii!, regia Bill Kalamakis, Patria mea, regia Miloš Radović, Moartea neaşteptată şi timpurie a colonelului K.K., regia Miloš Radović. La eveniment vor fi prezenţi poetul Mircea Dinescu, amfitrionul festivalului, şi criticul de film Marian Ţuţui, director artistic.
Ce-a de-a patra ediţie a Divan Film Festival de la Cetate a fost dedicată anul acesta comediei balcanice. Intâlnirea degustǎtorilor de film şi artǎ culinarǎ a avut loc în acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare şi lungmetraje artistice din sau despre spaţiul şi mentalităţile balcanice.
PROGRAM
•Şanţul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silişteanu
Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu şi Sergiu Costache, 18 min.
Vasile refuză să-şi însoţească soţia la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine şanţul din faţa casei. El incearcă să îşi găsească pe cineva să îl ajute, iar Petre, un tânăr ţigan din sat, pare a fi persoana cea mai potrivită.
•Scările/ Stairs/ Shkallet (2008), regia Ilir Harxhi
Cu: Genc Fuga, Naun Shundi, Agnese Vuhtaj şi Margarita Xhepa/ comedie neagră, 29 min.
O eroare de construcţie devine punctul de plecare al unei tragicomedii.
Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj albanez la Tirana International Film Festival, premiul cea mai bună actriţă (Margarita Xhepa) la Shqip Short Film Fest (Priştina) şi menţiune la Festivalul Cinemed de la Montpellier.
•Stella şi cu mine/ Stella and I/ Stella ki ego (2012, Grecia), regia Amerissa Basta
Cu: Andreas Chronopoulos şi Xenia Andresaki, 5 min.
La o înmormântare, un băieţel e plictisit până când apare o fetiţă frumoasă de care se îndrăgosteşte.
Premiu special la Online Short Film Festival altcineAction!
•Taiă-te, naibii!/ Cut Damn!/ /Kof to! (2011, Grecia), regia Bill Kalamakis
Cu: Errikos Litsis, Kostas Ksikominos, Aggeliki Emmanouel şi Alekos Pangalos, 14 min.
Când profesorul Alekos o întâlneşte pe Artemis, care e cu 25 de ani mai tânără, este nevoit să ia măsuri extreme.
•Patria mea/ My Country/ Moja domovina (1998, Iugoslavia), regia Miloš Radović, 10 min.
Un veritabil eastern care a cucerit publicul multe festivaluri de scurtmetraje.
Premiul juriului la Mediawave (Ungaria), Premiul publicului la Festivalul filmului mediteranean de la Montpellier.
•Moartea neaşteptată şi timpurie a colonelului K.K./ The Sudden and Untimely Death of Colonel K.K./ Iznenadna i prerana smrt pukovnika K.K (1987, Iugoslavia), regia Miloš Radović, 7 min.
Filmul prezintă un eveniment inspirat de o fotografie veche dintr-o garnizoană fictivă.
Premiul juriului pentru scurtmetraj, Cannes (1987)
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Seară omagială GOPO la ICR Berlin
În cadrul ciclului CinemaTEK consacrat marilor cineaşti români, Institutul Cultural Român de la Berlin sărbătoreşte 90 de ani de la naşterea cineastului român Ion Popescu-Gopo (foto 3). În cadrul unei seri omagiale organizată în data de 31 octombrie, publicul berlinez va avea ocazia să vizioneze la sediul institutului câteva dintre cele mai importante scurtmetraje de animaţie pentru care Gopo a obţinut importante premii internaţionale: „Scurtă istorie" (1957). „Şapte Arte" (1958) şi „Homo sapiens" (1960), precum şi filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă" (1962).
Invitat este criticul de film Mihai Fulger, care va face o prezentare introductivă a filmelor şi va purta o discuţie cu publicul după proiecţiile de film.
Ion Popescu-Gopo este primul cineast român care a câştigat un trofeu major la Cannes – Palme d'Or pentru scurtmetraj – şi unul dintre cei mai importanţi regizori de desene animate din România. După ce a obţinut Marele Premiu la Cannes, omuleţul animat de Gopo a devenit celebru în întreaga lume. Faimosul omuleţ va reapărea pe parcursul următoarelor trei decenii în 21 de scurtmetraje create de Gopo: „Şapte arte”, „Homo sapiens” (1960), „Alo! Halo!” (1962), „Ecce homo” (1977), „Trei mere” (1979), „Quo vadis Homo sapiens” (1982), „Homo Faber” (1986) etc.
Lungmetrajul „S-a furat o bombă", regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu, a fost, de asemenea, nominalizat la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1962 şi a contribuit la faima internaţională a cineastului român. „S-a furat o bombă" este o parabolă politică science fiction cu accente parodice. Bazat pe gag-uri şi imagini comic-burleşti, filmul „S-a furat o bombă" ne aminteşte de cinematografia lui Keaton si Chaplin. Gopo parodiază estetica filmelor cu gangsteri, precum şi a filmelor americane de urmăriri, aducând în prim-plan personaje de o candoare care intră în dezacord comic cu statutul profilat de gangster pe care îl deţin. Gangsterii din „S-a furat o bombă" se tem ei înşişi de bomba pe care o fură, se deghizează şi fug, inversând rolurile între urmăritor şi urmărit într-o manieră parodică.
Criticul de film Mihai Fulger observă că există între scurtmetrajele de animaţie şi lungmetrajul „S-a furat o bombă" o puternică continuitate tematică. Personajul principal, interpretat de Iurie Darie şi botezat de această dată „Om", este, fără îndoială, o nouă metamorfoză a omuleţului. În plus, atât în filmul de lungmetraj „S-a furat o bombă", cât şi în unele scurtmetraje, precum „Homo Sapiens”, omuleţul poartă în el aceeaşi încărcătură ideatică, fiind un pacifist, un bonom, un personaj care deschide ochii cu candoare asupra lumii şi încearcă să-i priceapă misterele. Perpetua sa ingenuitate este dublată de sensibilitate (simbolizată de floarea pe care protagonistul o poartă pretutindeni), ceea ce sporeşte ataşamentul spectatorilor faţă de personajul animat. Este semnificativ faptul că „Om”, junele şi şarmantul fluieră-vânt din „S-a furat o bombă”, stârneşte mânia militarilor camuflaţi şi înarmaţi tot din cauza unei flori, iar în finalul ciclic al acestui film eroul şi partenera sa, folosind o bucată din bomba atomică, umplu cu flori câmpul pustiit pe care se desfăşuraseră experimentele nucleare, la fel cum, în „Scurtă istorie”, omuleţul sfârşea prin a umple cu flori întreaga galaxie. (M.Fulger)
Ion Popescu Gopo a mai regizat filmele de lungmetraj „Paşi spre lună” (1964), „Maria Mirabela” (1981), „Galax, omul păpuşă” (1984), „Rămăşagul” (1984) ş.a.
Pe lângă activitatea sa de regizor, Ion Popescu-Gopo a fost şi artist plastic, caricaturist, actor şi scenarist de film, lăsând, prin inventivitatea şi modernitatea sa, o amprentă puternică asupra cinematografiei româneşti.
Festivalul Naţional de Teatru recomandă Best of UNDERCLOUD
Intre 31 octombrie si 3 noiembrie, patru dintre cele mai bune spectacole de teatru independent care au facut parte din programul UNDERCLOUD, Festivalul de Teatru Independent, vor putea fi revazute la Muzeul National al Taranului Roman.
Festivalul National de Teatru (FNT) recomanda pentru prima data un festival de teatru independent, ceea ce dovedeste ca UNDERCLOUD si-a castigat in cei 6 ani de viata valoarea si notorietatea. Best of UNDERCLOUD aduce din nou pe scena de la MTR trei comedii premiate la editia a VI-a a Festivalului si unul dintre cele mai apreciate proiecte UNDERCLOUD (foto 4).
Best of UNDERCLOUD incepe joi, 31 octombrie, ora 18.30, cu spectacolul Ma mut la tata, o comedie spumoasa despre familie si relatii, cu Adriana Trandafir in rol principal. Distributia este completata de Gabriel Fatu, Andreas Petrescu, Adrian Paduraru, Ioana Ancea. Spectacolul in regia lui Gelu Colceag si produs de Compania de Teatru D' AYA, a primit „Premiul special al juriului”, format din Sanda Manu, George Ivascu, Anca Sigartau si Cristina Bazavan.
Vineri, 1 noiembrie, ora 20.00, pe scena de la MTR vor fi rostite 7 Blesteme. Inspirat din blesteme, vraji si descantece din folclorul romanesc, spectacolul a fost inceput ca un laborator de teatru-dans-muzica si a fost construit in doar 10 zile, pe perioada festivalului UNDERCLOUD. „7 Blesteme este un spectacol ADN al poporului roman” (Radio Guerrilla) cu Magda Catone si foarte tinerii Andrei Runcanu, Carla-Maria Teaha, Irina Strungareanu si Florentin Munteanu, acompaniati de Gabriel Fatu. Scenariul si regia sunt semnate de Chris Simion.
7 dintr-o lovitura, premiat ca cel mai bun spectacol al celei de-a VI-a editii a Festivalului UNDERCLOUD, va putea fi vazut sambata, 2 noiembrie, la ora 22.00. Sub un pretext oarecare, niste oameni care nu se cunosc au fost pusi la un loc si lasati sa scoata ce au mai bun, mai rau, mai penibil si mai sensibil in ei. Marius Manole, Lia Bugnar, Ilinca Manolache, Maria Obretin, Andrei Runcanu, Anghel Damian, Nicoleta Lefter, Catalin Babliuc interpreteaza cu subtilitate personajele conturate in text de Lia Bugnar. Aceasta semneaza si regia spectacolului 7 dintr-o lovitura, produs de „Teatrul nu e o cladire”.
Best of UNDERCLOUD se va incheia duminica, 3 noiembrie, ora 20.00 cu spectacolul Un barbat si mai multe femei de Leonid Zorin, cu Magda Catone si Claudiu Bleont. Spectacolul, construit cu maiestrie de cei doi actori, a castigat prin umorul proaspat publicul si juriul UNDERCLOUD, care i-a acordat „Premiul Special”.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
