• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

ORASUL PICTAT / Bucurestiul contrastelor

ORASUL PICTAT / Bucurestiul contrastelor
In Bucurestiul interbelic, periferia vietuieste lânga bulevardele mari, aglomerate; in apropierea cocioabelor se construiesc cladiri impozante; lânga localurile luxoase se improvizeaza cafenele, printre rufele intinse la uscat, in curtea de mahala; lânga tramvaie circula trasuri trase de cai sau chiar care cu boi. Cele doua aspecte - periferia si urbea - se intretes pentru a construi peisajul bucurestean interbelic. Orasul, cu aspectul sau cosmopolit este surprins de fotograful berlinez Willy Pragher dar si de condeiul pictural al artistilor.
Pragher infatiseaza Bucurestiul contrastelor in câteva fotografii din 1941. Imagini antitetice redau un oras situat intre Occident si Orient, intre nou si vechi, sat si oras, saracie si bogatie, arta adevarata si prost gust. In opinia fotografului, Bucurestiul interbelic este "un oras in devenire, care traieste o metamorfoza in salturi".
Fotografiilke berlinezului redau aspecte profund de diferite ale Bucurestiului: Calea Victoriei - loc al intâlnirilor mondene -, si strada Bazaca - locul ingust, cu dughene si negustori de tot felul -; limuzinele din fata Atheneului si carutele de pe lânga Dealul Mitropoliei. In trecut, loc al gradinilor si al caselor boieresti, Bucurestiul interbelic isi gaseste acum expresia in blockhausuri. Câteva dintre cinematografele si hotelurile de pe bulevardul Tache Ionescu contrasteaza cu imaginile unui car cu boi care trece nestânjenit prin zona Garii de Nord, ca si cum s-ar afla pe un drum rural. Iats si doua aspecte ale Bulevardului Bratianu: covoarele atârnate de negustori pe uluci tradeaza nostalgia pentru ambianta orientala; iar zgârâie-norii, magazinele de automobile si statiile de benzina sunt o sageata spre viitor si spre gustul occidental. Gradinile de mahala, cu caluti kitsch fac nota discordanta cu câteva basoreliefuri - din monumentul roman de la Adamclisi -, aflate in fata muzeului Militar din parcul Carol. Magazine elegante si moderne, asemanatoare celor din Berlin si Paris, concureaza cu anticariatele. La antipodul luxului si elegantei de pe bulevardul Tache Ionescu si Bratianu, se afla strada Lipscani cu reclame tipatoare si vitrine supraincarcate.
Imaginea Bucurestiului cosmopolit este surprinsa de Nicolae Tonitza intr-un articol din 1926 (aparut in "Universul literar") intitulat "Peisagiul bucurestean". El afirma ca Bucurestiul este un loc in care se intâlnesc privelisti contradictorii: eleganta convietuieste cu prostul gust, lânga traditional salasluieste modernul. Nu acelasi lucru se intâmpla si in pictura lui, având mai degraba preferinta pentru explorarea peisajului periferc bucurestean, exprimându-si poezia picturala prin ilustrarea zidurilor coscovite si a peisajelor urbane saracacioase. Tabloul Curte de mahala din vechiul Bucuresti (1927-1929) este asemanator din punct de vedere cromatic cu Spalatoreasa lui Luchian.
Ilustrator al peisajului citadin dar si al aspectelor de la periferie, Lucian Grigorescu surprinde o curte de mahala in Peisaj din Bucuresti (1927-1929) si o imagine centrala a capitalei interbelice in tabloul Turnul Baratiei (1942).
Asemeni lui Cezanne, adica plecând de la senzatie pentru a cerceta vizualul, Lucian Grigorescu subordoneaza ratiunii imaginea plastica si reda volumele riguros, urmarind in Peisaj din Bucuresti arhitectura constructiva a volumelor.
In perioada de maturitate picturala, când paleta si viziunea se limpezesc, se clarifica, L. Grigorescu picteaza Turnul Baratiei. Primeaza acum culoarea asternuta in planuri largi, arhitectura interioara a tabloului se citeste limpede, iar scriitura este sigura. Magda Cârneci observa in pictura lui L. Grigorescu raporturi cromatice transante, o multitudine de nuante simplificate, contururi cromatice intunecate pâna la negru, ce amintesc de Rouault dar si o impresie vizuala sintetizata, apropiata de realismul impresionist.
Constructiile moderne ale cartierelor bucurestene apar frecvent in pictura Michaelei Eleutheriade. In Colt de strada bucuresteana se observa clar accentul pitoresc din anii '30, pitoresc redat in linii stilizate pentru a ilustra "simplitatea si durabilul" dupa cum observa Dan Grigorescu.
Colturi de strazi cu case aristocrate cufundate intr-o atmosfera stranie sunt prezente in marea majoritate a picturilor bucurestene ale lui Petre Iorgulescu-Yor. Andrei Pintilie observa in peisajele lui Iorgulescu o incarcatura emotionala care-l apropie de pittura metafisica si de arta lui Phoebus, de care se diferentiaza prin faptul ca nu accentueaza fortat imaginile de teroare si de asteptare. "Strada parasita" este o lucrare cu putine elemente vizuale, dar cu un bogat repertoriu pictural, apropiat de zona plasticitatii pure, de conceptul cézannian al inseparabilitatii desenului de culoare, "cu o cromatica adânc constructiva", dupa cum remarca Oscar W. Cisek.
Arareori cele doua aspecte - periferia si peisajul urban - apar ca imagini contrastante in opera unui singur artist. In pictura interbelica, in mod frecvent, cele doua imagini ale Bucurestiului se gasesc disparate.

Etichete:

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867