Rezervele sunt legitimepentru cei care, melomani fiind, imaginea muzicii de sorgintereligioasă, mai ales cea din spaţiul ortodox autohton - fie că estevorba despre conţinut şi/sau tematică - este asimilată unui limbajîncifrat, ale cărui melisme sunt prea îndepărtate de gustul dejaformat pentru limbajul tonal specific barocului şi clasicismuluioccidental.
Nici oferta nu este foarteamplă, în contextul acesteia Oratoriului Bizantin de Paştide Paul Constantinescu fiind o capodoperă absolută. Trasând curafinament şi o subtilă intuiţie evoluţia gustului european, PaulConstantinescu a creat practic prin lucrări precum OratoriuluiBizantin de Paşti o estetică muzicală care trasează o linie deunificare a spaţiilor culturale din estul şi vestul Europei.Demersul artistic este unic, fiind impregnat de latura personală acompozitorului, lucrarea având şansa acum, la aproape şapte deceniide la prima audiţie, să fie revelată publicului într-o distribuţietânără, purtătoare de calităţi culturale.
Ceea ce nu apare de la primavedere oricărui ascultător este modul în care această muzică aşazălatura misterioasă şi jocul fascinant de lumini şi umbre ale uneimistici orientale, specifice Estului ortodox, în tiparele clardelimitate de unghiurile ascuţite ale goticului vestic într-omanieră personală. În versiunea pe care am ascultat-o recent laSala Radio, partitura a beneficiat de calităţile unei distribuţiice i-a cuprins pe Cristian Hodrea, Sidonia Nica, PompeiuHărăşteanu, Valentina Naforniţă, Alina Bottez, Pataki Adorján şiIustinian Zetea, Corul Academic Radio pregătit de Dan Mihai Goia şiOrchestra Naţională Radio beneficiind de conducerea muzicală a luiHoria Andreescu, cel care semnează şi unica versiune discografică alucrării, apărută la Editura Casa Radio.
Audiţia unei lucrări precumOratoriul Bizantin de Paşti - Patimile şi Învierea Domnuluide Paul Constantinescu poate avea astfel efectul unei revelaţiireferitoare la faptul că spaţiul nostru cultural are încă mult despus în rolul său de placă turnantă între Est şi Vest, mai ales dinpunct de vedere cultural. Ascultarea acestui tip de repertoriu însala de concert sau, de ce nu, pe disc ne poate face mai conştienţide faptul că suntem de fapt depozitarii unei mixturi de culturimult mai generoasă în calităţi decât se vede la televizor. Cu altecuvinte, prezenţa în sală la un astfel de concert, acum, în preajmasărbătorilor pascale, are toate motivele de a fi receptată ca osubtilă infuzie de optimism.
OLTEA ŞERBAN-PARAU(n. 12 martie 1969) este muzicolog şi critic muzical, actualmenteredactorul-şef al postului public Radio România Cultural, după ce acondus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semnează încontinuare rubrici săptămânale în Ziarul de Duminică şiAdevărul literar. Activitatea ei publicistică cuprinde peste2.000 de articole apărute în presa scrisă, majoritatea pe tememuzicale, sute de emisiuni şi programe de radio şi numeroaseemisiuni şi apariţii TV. Este semnatara traducerii şi a articolelorprivind compozitorii români pentru Larousse - Dicţionar de marimuzicieni, şi responsabilă cu secţiunea muzicală aDicţionarului enciclopedic. Este membră a UniuniiCompozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost distinsă cu maimulte premii, printre care Premiul pentru Originalitatea ProfiluluiRadiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului în 2002 şiPremiul pentru Publicistică al Uniunii Compozitorilor şiMuzicologilor din România în 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
