Ziarul de Duminică

ORIZONTURI IN EXPANSIUNE / Gimnastica mintii

ORIZONTURI IN EXPANSIUNE / Gimnastica mintii

Francois Boucher, Cap de batran

12.03.2009, 22:03 357

Fara indoiala, nu toata lumea care imbatrâneste face boala lui Alzheimer, dar la nivelul populatiei americane procentul acestei forme gravisime de senilitate da cifre impresionante: cinci milioane, raportat la cele 28 de milioane cât se apreciaza ca ar fi totalul bolnavilor respectivi pe intregul glob. Explicatia acestui procent substantial trebuie cautata in faptul ca lumea civilizata ofera cetatenilor sai o speranta de viata mult crescuta fata de cele din alte parti ale planetei. Societatea occidentala este, in consecinta, mai bogata inclusiv in batrâni decât lumea in curs de dezvoltare. Bolile vârstei a treia devin astfel mai evidente si mai bine reprezentate ca numar de cazuri decât in conditiile unor societati unde omul obisnuit nu prea ajunge sa imbatrâneasca la fel de mult.

Pâna la Alzheimer, exista insa forme de degenerare intelectuala premergatoare amintitei supravietuiri sub aspect de leguma. Se ivesc pe traseu o serie de afectiuni cognitive mai usoare, cu care se poate convietui, dar asta nu inseamna ca ele ar fi mai putin neplacute si mai putin alarmante pentru persoanele atinse de ele si pentru cei din jur. Dezordinile din memorie, amneziile nu bucura pe nimeni. Din pacate, ele apar frecvent la vârsta a treia, iar medicii vad aici o faza de tranzitie intre imbatrânirea de tip „sanatos" si dementa. Aceasta faza „pre-dementiala" presupune mai mult decât simplele momente de uitare, de confuzie episodica in gândire sau in limbaj. Cu trecerea timpului, celulele nervoase din creier incep sa fie distruse intr-un numar din ce in ce mai important, inlocuite de proteine alterate, acumulate sub forma de placi. Iar cercetarile de care aminteam la inceput nu fac altceva decât sa confirme cu autoritatea lor stiintifica existenta, ca si amploarea fenomenului, studiindu-i evolutia si tragând unele concluzii alarmante pe seama lui. Pentru a fi semnificative, asemenea studii includ in mod obligatoriu conditia duratei si nu e de mirare ca experimentul desfasurat la Centrul Medical al Universitatii Columbia dateaza de la inceputul anilor ’90. Aproape o mie de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, prezentând factori de risc in privinta bolilor de inima, au fost luate in evidenta atunci. Examinat periodic din punct de vedere fizic, neurologic si ca performanta a memoriei, grupul amintit a produs dupa sase ani 334 de cazuri de tulburari de memorie, unele mai usoare, insa in 160 de situatii aceste tulburari erau combinate cu diverse forme de amnezie, pregatind, dupa toate probabilitatile, starea dementiala de mai târziu. 24% dintre cei studiati aveau diabet, incât nu intâmplator degenerarile organice produse de boala aceasta incep sa fie legate tot mai strâns si de tulburarile de memorie. Observatiile facute pe pacientii Clinicii Mayo din Minnesota conduc in acelasi sens.

Sporirea numarului de cazuri in ultimii ani ii determina pe medici sa vorbeasca despre o veritabila criza si sa caute mijloace terapeutice de tip medicamentos. E o veritabila provocare, fiindca actualmente nu exista tratamente menite sa previna ori sa vindece asemenea forme de declin mental, odata aparute. Recent inventat la fabricile de medicamente din Vancouver, B.C., un spray nazal botezat AL-108 pare sa imbunatateasca intr-o oarecare masura memoria celor atinsi de tulburari usoare. Din pacate, efectele sale nu sunt de durata, inceteaza la o luna dupa ce se intrerupe tratamentul. Poate mai importanta decât solutiile medicamentoase ramâne mentinerea activa a creierului, aceasta „gimnastica a mintii" pe care omul e cazul s-o faca in paralel cu exercitiile fizice destinate bunei functionari a musculaturii. Mens sana in corpore sano, pretindeau inaintasii pe vremea când boala lui Alzheimer nu era inca „inventata" in analele medicinei, chiar daca forme de dementa senila vor fi existat, in diverse medii si in diferite procente, si in societatile vechi. Exercitiile mentale sunt tot mai insistent recomandate de medicina moderna ca mijloace de autoprotectie vizavi de riscul aparitiei unor majore schimbari negative in functionarea creierului la persoanele in vârsta. Astfel de masuri intra in mod curent in metodele geriatriei psihiatrice. Maladia lui Alzheimer afecteaza baza fizica a gândirii, structura materiala a creierului, iar manifestarile dementei consecutive reprezinta defectiuni de functionare ale acestui mecanism gripat pâna la completa lui blocare prin placile de proteine amiloide. Mi-a placut o comparatie facuta de doctorul Gary Kennedy, directorul unei clinici de specialitate din New York. El ne pretinde sa privim creierul ca pe un computer caruia boala lui Alzheimer ii strica hardul, iar educatia, exercitiile mentale practicate constant ii imbunatatesc softul, permitând astfel ansamblului sa mai functioneze o vreme acceptabil.

Mai ramâne sa ne intrebam: câta vreme? Aici raspunsurile nu sunt usor de dat, dar viata gaseste diferite originalitati prin care sa ni le sugereze. Unul dintre aceste raspunsuri poate fi englezul Buster Martin, care are ambitia, si totodata placerea, de a se antrena an de an pentru cursa de maraton. Mai trebuie adaugat ca este un pensionar revenit in activitate – cum marturiseste el insusi – dupa doi ani de plictiseala cumplita. Se mai intâmpla, am fi tentati sa comentam, dar se intâmpla foarte rar, fiindca domnul Martin s-a reangajat la uzina lui londoneza la vârsta de 99 de ani, iar ideea cu maratonul nu i-o scoate nimeni din cap nici macar acum, când aniverseaza 101. si se mai spune ca barbatii sunt mai predispusi la Alzheimer decât femeile! Ce-i drept, predispozitia asta morbida nu sare in ochi, fiindca statisticile constata ca ei mor mai repede, iar doamnele ramase cu amintita povara a dementei pe cap stau mai multa vreme in câmpul atentiei medicale.

 

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9726
Diferență: 0,002
Ieri: 4.9725
Azi: 4.5313
Diferență: -0,2334
Ieri: 4.5419
Azi: 5.7463
Diferență: 0,1516
Ieri: 5.7376
Azi: 5.1634
Diferență: 0,194
Ieri: 5.1534