Numele arhitectului Paul Gottereau este asociat doar cu un numar restrans de cladiri monumentale in Bucuresti. Cladiri importante, poate chiar cele mai importante.
Cu toate acestea cred ca i se face o nedreptate, pentru simplul motiv ca a lucrat enorm si pentru particulari, la un nivel calitativ comparabil cu marile realizari comandate de Rege sau de guvern. Din nefericire aceste lucrari sunt cunoscute doar de cativa specialisti, si nu cantitativ, adica listat. Nimeni nu s-a ostenit pana astazi sa alcatuiasca o lista cu lucrarile sale. Ce sa mai vorbim de un studiu monografic, de un album dedicat unei creatii ce se intinde de-a lungul unei jumatati de secol! Este o situatie paradoxala ale carei cauze penduleaza intre acribia perfectionista si indolenta. Pretindem ca suntem in Europa, nu doar geografic, insa nu vrem sa dovedim argumentele oferite de creatiile arhitectilor occidentali, vizibile inca din epoca regulamentara, fiind ignorate.
Revolta mea e generata de faptul ca trecem nestiutori pe langa aceste veritabile opere de arta, ca unele dintre ele au fost mutilate, ca altele sunt sortite demolarii. Palatul Nifon, construit dupa planurile lui Gottereau la finele secolului al XIX-lea si pe langa care cei ce locuiesc sau lucreaza in centrul vechi al Capitalei trec cel putin o data pe saptamana, are parterul modernizat intr-un stil ce nu are nimic in comun cu opera marelui arhitect. M-am intrebat de multe ori cum il gandise Gottereau. Raspunsul mi l-a oferit aceasta fotografie pe care am descoperit-o de curand.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
