A fost aproape o modă prin anii 50-60, cu tineri care se dădeau „interesanţi”, cu oameni care taxau operele despre care nu ştiau ce să spună drept „interesante”. Cei cinci eroi ai scriitoarei Meg Wolitzer, toţi adolescenţi de 15-16 ani, ajunşi într-o tabără de vară de creaţie („Spirit in the Wood”), în 1974, siguri de originalitatea lor, dar fără să ştie ce le va rezerva viitorul, decid să-şi spună „Interesanţii”. Şi să rămână prieteni cât se poate de mult, chiar până la sfârşitul zilelor. Sunt: Ethan, supradotat pentru filmele de animaţie, Goodman şi sora sa Ash, Jonah, fiul unei cântăreţe folk celebre, Cathy, care visează să ajungă dansatoare şi Julie, rebotezată de ceilalţi Jules, fascinată de acest grup de adolescenţi cultivaţi şi talentaţi. Scriitoarea le următreşte evoluţia vreme de patruzeci de ani, o perioadă în care nu numai ei se schimbă, ci şi societatea americană – şi încă profund.
Între cei cinci se declanşează relaţii de afecţiune, compasiune, gelozie, ambiguităţi, exact ca în viaţă. Ethan se va căsători cu Ash, deşi e profund îndrăgostit de Jules; Goodman fuge din ţară, ajutat de părinţi, după ce o violează pe Cathy; Ash se va îndepărta de pasiunea ei, muzica, şi va ajunge o regizoare feministă; Jonah va renunţa la talentul său muzical, după ce un prieten al mamei îl droghează în mod repetat şi-i fură compoziţiile; Jules va căuta ani la rând un drum în viaţă, de la actriţă de mâna a doua la terapeută apreciată şi organizatoare de tabere. Ea va spune povestea tuturor.
Un roman al prieteniei – dar mai mult. Un roman al evoluţiei personale – dar mai mult. O frescă a societăţii care se modifică uluitor în aproape o jumătate de secol – idealuri schimbate, artă şi contracultură, utopie, angajamente, oscilaţii între a trăda şi a rămâne fidel, a te compromite şi a te adapta. Greu de judecat care dintre căile de urmat este cea mai bună, la un anume moment.
Fineţe psihologică, umor, scriere fluidă, personaje foarte bine conturate. Din păcate, un roman prea stufos, obositor pe alocuri, cu unele personaje previzibile, cu o evoluţie prea evidentă. Poveştile în sine sunt banale de-a dreptul, dar scrierea e admirabilă, cartea se ţine, de unde şi succesul ei.
Născută în 1959, Meg Wolitzer a publicat mult, acesta este al zecelea ei roman şi a lucrat la multe filme ca scenaristă.
*) Meg Wolitzer – Interesanţii. Editura Trei. Traducere din engleză şi note de Laurenţiu Dulman
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
