„Pe urmele saşilor” în Săptămâna Haferland
Săptămâna Haferland s-a desfăşurat în perioada 10-15 august, în localităţile Fiser, Rupea, Viscri, Saschiz, Roades, Crit, Cloasterf si Mesendorf , sub sloganul „Saşii te aşteaptă în familie!” (foto 1). Participanţilor li s-au pregătit degustări de produse locale, concerte de muzica clasică şi concerte gospel în bisericile fortificate, un bal tradiţional săsesc, dar şi demonstraţii de mesteşuguri. În plus, organizatorii au pregătit şi activităţi pentru cei mici.
Cu acest prilej, Curtea Veche Publishing şi Fundaţia Michael Schmidt au lansat proiectul „Pe urmele saşilor”, o colecţie de fotografii realizate de Barna Nemethi ce surprind Ţara Ovăzului (Haferland), ţinutul de poveste al Transilvaniei, aducând un omagiu culturii saşilor şi influenţei acestora asupra obiceiurilor cunoscute astăzi. “Pe urmele saşilor“ cuprinde o serie de 45 de cărţi poştale şi face parte dintr-o amplă iniţiativă de a (re)descoperi una dintre cele mai importante culturi minoritare din România şi de a urmări cum anume continuă povestea lor începută acum mai bine de 800 de ani. Colecţia va putea fi găsită în librăriile din toată ţara începând cu data de 15 august. Această primă serie de cărţi poştale apărute la Curtea Veche Publishing cuprinde diferite imagini din oraşele Sighişoara, Criţ, Mălâncav, Rupea, Meşendorf, Cloaşterf, Saschiz, Roadeş, Buneşti şi Viscri. Fotografiile surprind detalii precum amvonul bisericii, faţade de case sau portrete ale sătenilor. În Ardeal sunt peste 150 de Biserici Evanghelice Fortificate, oferind o varietate bogată în influenţe, roluri şi execuţie.
În cadrul proiectului fotografic apărut la Curtea Veche Publishing, cunoscutul fotograf Barna Nemethi a vizitat aceste oraşe, având ocazia să afle de la locuitorii acestora cât de importantă este comunitatea lor. Conceptul de vecinătate, defilarea şcolară, Sărbătoarea Coroanei (de Sf. Petru şi Pavel), organizarea breslelor sunt doar câteva din lucrurile pe care Barna le-a descoperit din poveştile saşilor.
Haferland, sau Ţara Ovăzului (climatul mai aspru nu a permis dezvoltarea viticulturii în zonă, astfel încât comunităţile locale s-au orientat spre cultura de ovăz, căruia-i merge foarte bine – de aici şi denumirea zonei), este un ţinut transilvan încărcat de istorie şi tradiţii locale. ”Săptămâna culturală în Ţara Ovăzului”continuăîn perioada 15-24august în localităţile Saschiz, Criţ, Rupea, Viscri, Fişer, Meşendorf şi Roadeş.
România, invitată de onoare la a 23-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing
În perioada 24-28 august 2016 va avea loc cea de-a 23-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing, eveniment la care România, alături de celelalte ţări central şi est-europene, este invitată de onoare (foto 2).
Participarea ţării noastre la eveniment este susţinută de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, şi poartă mesajul „Booking Romania”. Târgul Internaţional de Carte se va desfăşura în Noul Centru Expoziţional din Beijing şi este organizat de către Administraţia Naţională pentru Presă, Edituri, Film, Radio şi Tv, prin International Expo Center of China Publishing Group Corporation. La standul României vor fi expuse peste 1200 de titluri de albume şi cărţi, apărute la 20 edituri româneşti, precum şi traduceri din autori români, publicate cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR. Cărţile româneşti vor fi ulterior oferite, prin intermediul Ambasadei României, Institutului Cultural Român de la Beijing, Catedrei de Limba Română din cadrul Universităţii de Limbi şi Literaturi Străine, Beijing. Biblioteca Naţională a României pune la dispoziţia ICR peste 120 de titluri de carte, pentru o Expoziţie dedicată traducerilor din limbile chineză şi română.
Pentru ediţia 2016 a Târgului de la Beijing, programul de evenimente realizat de Institutul Cultural Român include lansări de carte, dintre care menţionăm volumul „Pas cu pas” de Klaus Iohannis, preşedintele României, prezentarea albumului Enescu: „Muzicianul de geniu în imagini”, „Gramatica Limbii Române Contemporane”, autor Dong Xixiao. Prezentarea de carte românească va fi însoţită de recitaluri ale maestrului Grigore Leşe şi ale violonistului Andrei Mihail, precum şi de interpretarea piesei de teatru „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, în prezenţa autorului. Lista evenimentelor este completată de expunerea colecţiei filatelice a lui Alexandru Bartoc, precum şi de alte activităţi conexe: conferinţe, dezbateri, întâlniri cu traducătorii şi editorii chinezi.
Un eveniment special va fi dedicat Zilei Limbii Române, programat în ultima zi a târgului, când acesta este deschis publicului larg, duminică, 28 august 2016, şi va consta în conferinţe, un dialog româno-chinez, un recital poetic din opera lui Mihai Eminescu şi lansarea cărţilor „Gramatica limbii române contemporane” şi „Istoria culturii române moderne”.
Cu o zi înaintea deschiderii oficiale a târgului, marţi, 23 august, la Beijing, va avea loc ceremonia de decernare a Premiului Special pentru Carte, cea mai prestigioasă distincţie a Chinei în domeniu. Laureaţii sunt 20 de sinologi şi scriitori de renume din toată lumea, printre care şi directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, Constantin Lupeanu.
Cu ocazia celui mai important eveniment de profil desfăşurat la Beijing, preşedintele ICR, Radu Boroianu, declară: „Pentru a doua oară consecutiv, România este prezentă la prestigiosul Târg Internaţional de Carte de la Beijing, deţinând, alături de celelalte ţări din Centrul şi Estul Europei, calitatea de invitată de onoare. Ţara noastră, prin instituţia pe care o reprezint, aduce în atenţia comunităţii internaţionale un parcurs excepţional, o istorie multidimensională a creaţiei culturale autohtone. Pluralitatea aspectelor expuse în cadrul acestui eveniment reprezintă o şansă de afirmare a României în calitate de contributor de înaltă valoare în domeniul cărţii. Le mulţumesc, din partea ICR, tuturor partenerilor la acest proiect, precum şi organizatorilor. Sper ca prezenţa României la Beijing să devină o tradiţie. Acest proiect de ţară, prezenţa noastră la un important târg de carte din zona asiatică, se datorează multor creatori, dar mai ales traducătorilor, care au facilitat – sper – plăcerea lecturării unor autori români în limba chineză şi în numeroase alte limbi de circulaţie internaţională. Afirm acestea cu prilejul apropiatei Zile a Limbii Române, sărbătorită pe 31 august.”
Din delegaţia României, prezentă la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing, fac parte Ligia Deca – consilier de stat, Irina Cajal – subsecretar de stat, din partea Ministerului Culturii, Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei, Cristina Andrei, director al Muzeului Naţional George Enescu, Octavian Dumitru, director al Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Andrei Mihail, muzician, Matei Vişniec, poet şi dramaturg român, Grigore Leşe, interpret de muzică tradiţională românească, şi Cristian Todie, artist vizual. Din partea Institutului Cultural Român vor participa Mihaly Zoltán Nagy, vicepreşedintele ICR, Cristina Liberis, secretar general adjunct al ICR, Bogdan Popescu, directorul Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC), Silvia Sâmihăian, expert în cadrul CENNAC.
Târgul Internaţional de Carte de la Beijing a avut loc pentru prima dată în 1986 şi a devenit unul dintre primele patru târguri internaţionale de carte din lume. Evenimentul se desfăşoară în fiecare an la sfârşitul lunii august. Ediţia din acest an va reuni editori, organizaţii, scriitori şi vizitatori din 82 de ţări.
România a participat pentru prima dată cu un stand de ţară la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing (BIBF) în 2015, cu ocazia inaugurării Institutului Cultural Român din Beijing. Partenerii ICR pentru evenimentul din acest an sunt Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională a României, Fundaţia Bartoc.
„Pas cu pas” de Klaus Iohannis în limba chineză
În urma informaţiilor apărute recent în presă în legătură cu traducerea în limba chineză a volumului „Pas cu pas” semnat de Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, Curtea Veche Publishing face următoarea precizare:
Traducerea în limba chineză a acestei cărţi face obiectul unui contract comercial între Curtea Veche Publishingşi editura ZhongYi (China Translation & Publishing House) din Beijing (trad. conf. univ. dr. Dong Xixiao). Traducerea şi publicarea volumului nu au implicat nicio formă de finanţare publică română, acestea fiind suportate în întregime de editura chineză.
Apărută în variantă originală în 2014 la Curtea Veche Publishing, cartea a fost publicată în mod similar în cursul anului 2015 în limbile maghiară (editura Cser, în traducerea lui Lakatos Mihály) şi bulgară (editura Ciela Norma, în traducerea doamnei Martina Ganceva).
În toate cele trei cazuri, volumul a fost tradus la cererea editurilor străine.
„Pas cu pas” de Klaus Iohannis a apărut la Curtea Veche Publishing în timpul campaniei electorale din 2014. Volumul a fost urmat de apariţia, în mai 2015, a celui de al doilea volum semnat de Klaus Iohannis, „Primul pas”, carte ce dezvăluie informaţii din culisele campaniei electorale şi din primele zile ale mandatului de Preşedinte.
Expoziţia de ceramică „Coming Back” la Galateea Contemporary Art
Până duminică, 11 septembrie 2016, la Galateea Contemporary Art (Calea Victoriei 132, Bucureşti), are loc expoziţia „Coming Back”, care reuneşte artişti ceramişti care nu au expus constant în acest spaţiu destinat exclusiv artei ceramicii (foto 3).
Expun artiştii: C – Oana Florică # O – Alina Tudor # M – Victor Triaire # I – Minerva Cubassa # N – Csabi Barabás # G – Raluca Glodean # B – David Olteanu # A – Alina Constantin # C – Iulian Vârtopeanu # K – Monica Morariu.
„Coming Back” este provocarea lansată de Galateea Contemporary Art artiştilor ceramişti care nu au fost prezenţi constant pe simeze de a reveni în viaţa artistică a breslei ceramice, de a reintra în circuitul expoziţional. Galeria având ca scop promovarea artei ceramice contemporane din România, propune şi această expoziţie prin care vrea să-i facă vizibili pe toţi cei care au îmbrăţişat această formă de artă prea puţin cunoscută şi apreciată la justa ei valoare.
„Coming Back” înseamnă:
1. A veni din nou, a se întoarce. A apărea iar; a se manifesta din nou.
2. A se întoarce la starea normală, obişnuită; a-şi recăpăta echilibrul sufletesc, a se regăsi.
3. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la…; a relua.
Four Bones Quartet, în turneu în România
În perioada 21-27 august Quartetul Four Bones din Ungaria (foto 4) va fi oaspete la festivaluri din Transilvania, respectiv la RowmaniaFEST din Tulcea, un festivalul organizat de Asociaţia Ivan Patzaichin cu scopul de a încuraja turismului ecologic în Delta Dunării şi agrementul cu ambarcaţiuni cu vâsle.
Cvartetul de tromboane Four Bones a fost înfiinţat în anul 2002 de patru tineri dedicaţi instrumentelor lor deosebit de elegante, toţi absolvenţi ai Academiei de Muzică din Budapesta. În cei peste 10 ani de existenţă cvartetul Four Bones din Ungaria a concertat în numeroase ţări ale lumii, concertele formaţiei desfăşurându-se în săli pline.
Turneul cuprinde următoarele staţii:
- duminică, 21 august 2016, ora 19.00, Cluj, Zilele Maghiare din Cluj – Scena Paprika
- marţi, 23 august 2016, ora 19.00, Bistriţa, Sinagoga
- miercuri, 24 august 2016, ora 19.00, Târgu Mureş, Vâltoarea Mureşeană – Biblioteca Teleki
- joi, 25 august 2016, ora 19.00, Târgu Secuiesc, Târgul de toamnă – Curtea cu vin
- vineri, 26 august 2016, ora 19.00, Sfântu Gheorghe – Piaţa centrală
- sâmbătă, 27 august 2016, ora 20.00, Tulcea, RowmaniaFEST – scena de pe faleză
Componenţa Four Bones Quartet este: Magyar Péter, Gáspár Olivér, Angyal János şi Gyetvai Péter. Ei reprezintă Ungaria la evenimente importante din străinătate şi continuă să fie invitaţi permanent şi în Asia. Discul lor intitulat Crossroads, apărut în 2011 reflectă varietatea şi complexitatea repertoriului muzical: piesele compuse în mod special cvartetului Four Bones de către cinci compozitori contemporani maghiari călăuzesc auditorul într-o lume muzicală în care adesea se întrepătrund tangoul, jazzul, folkul şi muzica clasică. De-a lungul anilor au colaborat cu numeroşi artişti şi cântăreţi de excepţie atât în concertele din Ungaria, cât şi în turneele din străinătate, printre care îi menţionăm pe Palya Bea, Szirtes Edina Mókus şi Gereben Zita, precum şi Szabó Balázs.
În anul 2014 cvartetul Four Bones a lansat un nou proiect, o nouă provocare pentru formaţie, care atinge din nou limitele diferitelor genuri. Sonoritatea „clasică” Four Bones este îmbogăţită cu ajutorul electronicii moderne şi al instrumentelor de percuţie melodice şi percusive, mânuite de Kovács Tamás „Tobzi” cu disciplina caracteristică muzicienilor de formaţie clasică, eliberat însă de orice rigiditate sau lipsă de idei adesea caracteristice celor din breaslă. Kovács Tamás „Tobzi” a colaborat la numeroase producţii teatrale şi pop, devenind cel mei râvnit percuţionist „session” din Ungaria.
Proiectul prezentat în turneul din România cuprinde compoziţii proprii, lucrări ale renumitului pianist şi compozitor de jazz Nagy János, precum şi melodii şi ritmuri balcanice.
Timbre româneşti pentru Olimpiada de la Rio
Tematica Jocurilor Olimpice este una tradiţională în filatelia românească, iar în 2016 Romfilatelia continuă această tradiţie dedicând cel mai recent proiect de timbre Jocurilor Olimpice de Vară Brazilia 2016 (foto 5, 6).
Rio de Janeiro este oraşul gazdă al competiţiei, fiind primul oraş sud-american care va găzdui Jocurile Olimpice de Vară, al doilea din America Latină după Ciudad de México în 1968 şi primul din Emisfera sudică după 2000. Intitulată Jocurile Olimpice de Vară, Brazilia 2016, emisiunea tematică poate fi achiziţionată din magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.
Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei ilustrează simbolic disciplina judo, un sport tradiţional japonez. Judo-ul modern s-a dezvoltat din 1880 şi a fost prezentat în premieră la JO de la Tokio, din 1968, ca sport demonstrativ.
Pe marca poştală cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentată scrima, o disciplină considerată sport începând cu secolul al XV-lea. Inclusă în programul olimpic chiar de la prima ediţie a Jocurilor moderne, în 1896, la Atena, scrima a fost prezentată fără întrerupere la toate ediţiile JO.
Atletismul este sportul reprezentat grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, întrecerile atletice având loc chiar de la cea dintâi ediţie a Jocurilor Olimpice antice, iar primii campioni fiind înregistraţi încă din anul 776 î.Hr. Din 1896, de la prima ediţie a JO moderne, concursurile atletice nu au lipsit niciodată din programul olimpic, bucurându-se de o popularitate constantă.
Cel de-al patrulea timbru, având valoarea nominală de 16 lei, face referire la tirul sportiv, prezent în competiţia olimpică chiar de la ediţia inaugurală a JO moderne, din anul 1896, la Atena. În prezent există 15 probe olimpice de tir, împărţite în trei discipline: pistol, puşcă şi talere.
Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi blocul de 4 timbre + 2 viniete.
După ce a avut aproape 300.000 de vizitatori, Expoziţia „Comorile României” revine în ţară
Perioada de prezentare a amplului proiect expoziţional „Comorile României” în Republica Populară Chineză a ajuns la final, cele 445 de piese excepţionale de patrimoniu din colecţiile a peste 30 de muzee din România se vor întoarce în ţară la finalul lunii august 2016.
La Muzeul Naţional al Chinei din Beijing expoziţia a fost admirată de 110.000 persoane, între 28 ianuarie şi 8 mai, iar la Muzeul Provinciei Sichuan din Chengdu a adunat 180.000 de vizitatori în intervalul 5 iunie - 5 august 2016.
În cadrul proiectului, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional de Artă al României şi organizat în parteneriat cu peste 30 de muzee din ţară, au fost prezentate creaţii ale marilor civilizaţii neolitice, din epoca bronzului şi fierului, geto-dacice şi romane, precum şi ale culturii medievale şi pre-moderne româneşti, multe dintre ele unice în lume, constituind adevărate comori universale.
Itinerarea expoziţiei „Comorile României” în Republica Populară Chineză a constituit un proiect major în cadrul Programului de cooperare culturală dintre guvernele celor două ţări pe anii 2013-2016.
În acest moment, în ţară, la Muzeul Naţional de Istorie a României este deschisă expoziţia în oglindă intitulată România. „Civilizaţii suprapuse” ce reuneşte artefacte arheologice şi istorice de primă importanţă din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României şi ale altor muzee româneşti. Adevărate capodopere aparţinând patrimoniul naţional, aceste obiecte stau mărturie cu privire la numeroasele civilizaţii care s-au succedat de-a lungul timpului în cuprinsul spaţiului actual al României, loc de convergenţă culturală. Expoziţia este deschisă până în data de 18 septembrie 2016.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
