În 2011, în preajma sărbătorilor de iarnă, Editura Curtea Veche oferea "Poveştile Reginei Maria a României": o frumuseţe de carte, creată cu migală şi bun-gust, de citit şi răsfoit cu aceeaşi încântare. Acum, când se apropie iar Crăciunul, minunea se repetă, pregătită de aceeaşi editură: "Poveştile Unei Regine" reuneşte scrierile literare semnate de Carmen Sylva, pseudonimul Reginei Elisabeta.
Cărţile au acelaşi format, mai curând de album decât de carte, cu hârtie lucioasă, paginile scrise alternează cu fotografii alb negru, cu fotografii sepia. Eleganţă şi stil se contopesc pentru a restitui poveştile Reginelor noastre. Dar Majestăţile Lor au fost şi rămân Regine de poveste: Regina Maria cea frumoasă şi înfocată, cu minte sclipitoare, Regina Elisabeta respirând blândeţe şi înţelepciune. Dacă ar fi să aleg două simboluri care să le definească aş alege Oţel şi Lumină.
Cele două cărţi le şi sugerează personalităţile atât de diferite: ilustraţiile în alb-negru din cartea de poveşti a Reginei Maria se potrivesc cu firea-i energică şi temperamentul viu, pe când ilustraţiile în sepia diafanizat dezvăluie firea potolită şi temperamentul calm al Reginei Elisabeta. Şi amândouă nasc reverii după vremuri de altădată, sporesc nostalgii după un regat pierdut şi negurile unei istorii de atâtea ori neprielnică...
"Poveştile unei regine" de Carmen Sylva se compune din naraţiuni bine cunoscute, între ele se ivesc interstiţii poetice. Sunt dispuse într-o ordine subtilă: prima pare personală şi încărcată de suferinţă greu ostoită ("Povestea unei regine milostive" ţese în filigranul ei propria dramă - pierderea copilei iubitei), iar ultima, amplă, recurge la fabulosul popular - "Robia Peleşului".
Între ele se află o poveste inspirată de Războiul de Independenţă - "Stai ! Cine-i acolo ?" ce reînvie figura lui Ştefan cel Mare: umbră protectoare a armatei române şi a Prinţului Carol în timpul atacurilor de la Plevna. Un biet soldat, Stan, îl vede pe străinul în ţinută ciudată, doar lui îi vorbeşte voievodul, doar el ştie de ce gloanţele nu-l ating pe Carol, şi de ce oştenii biruie şi se întorc prin gerul şi gheaţa iernii într-un mod ce ţine de miracol.
"Poveştile Reginei Maria a României" relevă spirit creştin, iar imaginaţie şi suflet sunt bine strunite. Basmele au fost publicate în urmă cu aproape 90 de ani, în 1923, acţiunea se proiectează pe fundal românesc. Sensul basmelor ţine de spiritul moralizator creştin, ele au în mod clar intenţii educative, vizibile în "Cartea Minunată a Părintelui Simion" şi în "Sămânţa înţelepciunii".
O poveste are valoare instructivă - "De coada cometei" oferă o introducere jucăuşă în astronomie, alta - "Orfana" prezintă foametea şi durerea ce bântuie anii războiului. Dar cea mai impresionantă din tot volumul rămâne "Povestea de Crăciun", în care se îmbină straniu o rămăşiţă de proză gotică (puţul blestemat) cu miraculosul (lumânărica aprinsă), mesajul creştin şi misterul. Nu întâmplător copilul are numele Petre, amintind de Sfântul Petru, al cărui nume înseamnă şi piatra de temelie a credinţei creştine.
Cea de-a treisprezece poveste este adăugată în actuala ediţie: "Copila cu ochi albaştri", un eseu autobiografic prilejuit de plecarea din ţară a fiicei mai mici, Ileana, după căsătoria cu Arhiducele Anton de Austria. Regina evocă istoria familiei şi viaţa copiilor, ca şi anii de război pe care-i cunoscuse direct. Discret, se desprinde ideea că poveştile au fost întâi născocite şi spuse copiilor, filtrate până şi-au găsit forma rotundă.
Poveştile Reginelor noastre vor fi citite şi de cei mari şi de cei mici. Iar cei mari poate vor căuta dincolo de file viaţa celor două regine venite la noi în ţară de la mări depărtări. Au iubit România, au ales calea poveştilor ca s-o cucerească şi s-o dezvăluie tuturor, punând în ele seminţe de farmec ca să încolţească şi sub ochii străini. Cărţile Reginelor noastre vin asemenea manuscrisului din sticlă din alt spaţiu şi alt timp. Poate aşezate sub brad vor face Crăciunul mai frumos şi lumea cea mică a fiecăruia mai aşezată.
Poveştile Unei Regine, Editura Curtea Veche, 2012, 192 pag.
Poveştile Reginei Maria a României, Editura Curtea Veche, 2011, 208 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
