Geamii
Colecţia igloopatrimoniu, Editura igloomedia
Bucureşti 2012
"O lume aparte, exotică şi şi în acelaşi timp familiară, ni se oferă şi dezvăluie prin prin geamiile dobrogene, o dovadă în plus a complexităţii şi densităţii culturale a acestui colţ de ţară", spune Bruno Andreşoiu în Cuvântul înainte al acestui evocator volum. "Am ales să ilustrăm în primul rând geamiile înregistrate în categoria monumentelor istorice sau pe cele cărora li se poate încă aplica, fără excese interpretative, noţiunea de patrimoniu."
Colecţia igloopatrimoniu a strâns până acum câteva albume de referinţă. Îndărătul fiecăruia a stat o idee neobişnuită, seducătoare, surprinzătoare, care a făcut posibilă aducerea în prim-plan a "unor insule de altceva". De această dată, ne aflăm în faţa unei antologii care are ca subiect geamiile din România, adică locaşurile de cult islamic ale comunităţii turco-musulmane, împământenite şi încă active în zona Dobrogei. Obiectivul este centrat pe o realitate etno-culturală puternică, reverberantă, dar cu poziţionare într-un areal restrâns şi, de aceea, cu vizibilitate redusă. Tratarea monografică a moscheelor din România (care nu a constituit, până acum, obiectul niciunei cărţi apărute la noi) a fost realizată cu profesionalismul, minuţia şi atenţia cuvenite unei întreprinderi durabile, iar nu cu vioiciunea frivolă pe care o antrenează, îndeobşte, contemplarea exoticului. Dispunem, prin urmare, de un studiu introductiv temeinic, care trasează istoricul comunităţii musulmane din Dobrogea, dar şi de o privire generală, ţesută din consideraţii legate de arhitectonică, asupra celor 67 de geamii şi moschei din România (amândouă contribuţiile îi aparţin lui Cristian Brăcăcescu). Urmează o hartă a amplasamentului locaşurilor dobrogene (asupra cărora este focalizat volumul, deşi astfel de monumente există şi în alte zone ale ţării) şi, apoi, câte un capitol (texte şi imagini) dedicat unora dintre cele mai izbutite artistic şi mai semnificative cultural geamii de la noi. Pentru că nu doar ele au înfrumuseţat peisajul şi spiritualitatea românească, autorii au considerat util să închidă volumul printr-un glosar de termeni de origine turcă, tătară şi arabă care au sporit vocabularul limbii române.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
