• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Pioasa cea ambiţioasă/ de Elisabeta Lăsconi

Pioasa cea ambiţioasă/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

5 aug 2011 537

După "Regina alba", în care imaginează isprăvile unei descendente a zânei Melusina, ca să-şi vadă soţul ajuns şi rămas pe tronul Angliei, Philippa Gregory a creat în "Regina roşie", ca-n oglindă, altă figură feminină la fel de ambiţioasă, care îşi dedică viaţa unui ţel similar, convinsă că fiul ei va fi rege. Cele două eroine sunt proiectate în evenimentele din Războiul celor Două Roze, care a măcinat istoria Angliei, dar autoarea le-a construit în contrast evident: vrăjitoarea şi pioasa.

Regina albă, Elizabeth Woodville, a intrat prin căsătoria cu Edward în casa de York, cu trandafirul alb drept emblemă. Ea are ca model şi protectoare pe zâna Melusina, alegând calea vrăjitoriei, pentru că posedă, ca şi mama ei, darul celei de-a doua vederi şi puterea asupra elementelor fluide, aerul şi apa. Epica împleteşte poveşti de iubire şi luptele pentru domnie, ţesând firele magiei pe urzeala formată din marea istorie.

Regina roşie, Margaret Beaufort, aparţine prin naştere şi căsătorii casei de Lancaster, ce arborează ca emblemă trandafirul roşu, dar îşi duce existenţa după modelul Ioana d'Arc, alegând calea credinţei, cu rugăciuni şi penitenţă. Înzestrată cu inteligenţă şi ambiţie rare, cu voinţă şi tenacitate de neclintit, a reuşit să-şi vadă fiul urcând pe tron şi punând capăt războiului dintre cele două familii de veri.

"Regina roşie" urmăreşte viaţa unei tinere, de la 12 ani până la aproape 30 de ani, când îşi împlineşte ţelul: aşază pe tronul Angliei pe unicul ei fiu, un Tudor din casa de Lancaster. Romanul se opreşte aici, însă istoria o consemnează ca întemeietoarea dinastiei Tudor, mama întâiului rege din această dinastie, Henric al VII-lea, şi bunica lui Henric al VIII-lea. Totodată, ea a întemeiat două colegii la Cambridge, semn al pasiunii ei pentru studiu.

Eroina impresionează prin credinţa nestrămutată în Dumnezeu şi în destinul ei. Margaret Beaufort vrea să se dedice Domnului într-o mănăstire, doreşte educaţia care să-i deschidă înţelegerea cărţilor sfinte, însufleţită de modelul Fecioarei franceze, dar află foarte repede că familia a hotărât altceva: căsătoria pentru a naşte un fiu care să întărească dreptul casei de Lancaster la tron. Se supune, mânată de convingerea că împlineşte voia Domnului, de ura faţă de casa de York şi datoria faţă de propria casă de Lancaster.

La 12 ani este căsătorită cu Edmund Tudor, conte de Richmond, rămâne văduvă cu două luni înainte să-i nască fiul, Henric. În cursul naşterii grele pentru o fată de 13 ani, pricepe că nu contează decât ca să asigure moştenirea printr-un fiu, iar de aici încolo, învaţă să-şi accepte soarta şi să lucreze pentru împlinirea ei. Nici maternitatea nu şi-o poate împlini, fiul îi este luat pentru a fi crescut şi educat de alţii.

Este căsătorită a doua oară şi se bucură de o viaţă de familie şi un bărbat înţelept, căruia treptat începe să-i înţeleagă modul de a gândi, deşi îi acceptă greu hotărârile. Abia acum Margaret se maturizează suficient, încât după moartea lui, când rămâne singură, îşi alege pe al treilea soţ, Thomas Stanley, cel aflat mereu de partea învingătorului în bătăliile din Războiul Celor Două Roze, egal cu ea în calcul politic şi abilitate.

Philippa Gregory a construit o eroină plină de contradicţii: fetiţă ce se hrăneşte din idealul sfinţeniei, devotată în totalitate regelui Henric al VI-lea şi reginei sale, apoi adolescenta silită să se maturizeze timpuriu, tânara femeie reprimând orice sentiment. Pioşenia este la fel de intensă ca şi ura faţă de frumoasa regină vrăjitoare, faţă de fiii ei, prinţii închişi în turn.

Dacă Regina albă din neamul York coboară din zâna Melusina, Regina roşie din casa de Lancaster are altă descendenţă, pur spirituală, din Ioana d'Arc. Cititorul are de ales între vrăjile uneia şi pioşenia celeilalte, la fel de fluide şi lunecoase când intră în jocul puterii. Scriitoarea care domină ficţiunea engleză de inspiraţie istorică reuşeşte să se întreacă pe sine prin cele două personaje, rivalizând ca originalitate cu surorile Boleyn.

Philippa Gregory, Regina roşie, traducere din limba engleză de Anacaona Mîndrilă‑Sonetto, Editura Polirom, 2011, 360 pag.

ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000). Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743